Vanatoarea de vrajitaore din Salem a ramas in istoria umanitatii ca unul dintre cele mai cunoscute cazuri de isterie in masa. In perioada februarie 1692 – mai 1693 aproape 200 de oameni au fost acuzati de vrajitorie in comunitatea colonistilor americani din Salem – Noua Anglie. Povestile acestora sunt incredibile si au ramas in memoria noastra colectiva, fascinandu-ne... vorbindu-ne despre o latura mai putin onorabila a fiintei umane. Acuzatii false, lipse de probe in procese, extremism religios, isterie...
Una dintre femeile acuzate de vrajitorie in acele timpuri tulburi a fost Martha Carrier, a carei poveste ne-o spune, dupa trecerea a zece generaii, stra-stra-stra... nepoata ei, Kathleen Kent, autoarea unei carti devenite best-seller, despre condamnarea strabunicii la moarte, in urma acuzatiilor de vrajitorie – “The Heretic’s Daughter” (Fiica ereticei).
Sa intram putin in atosfera acelor timpuri..... Biserica era temelia comunitatii, in Noua Anglie a secolului al 17-lea. Majoritatea oamenilor din Massachusetts erau puritani – colonisti plecati din Anglia in cautarea tolerantei religioase. Dar strictul cod puritan era departe de a fi tolerant.
De exemplu, era impotriva legii sa nu mergi la biserica – unde femeile si barbatii stateau separat in timpul unor slujbe indelungate. Stilul de viata al puritanilor era foarte restrictiv si rigid. Omenii trebuiau sa munceasca din greu si sa isi reprime emotiile. Chiar si stilul vestimentar cenusiu al acestora era dictat de catre biserica. Diferentele individuale erau sterse. Cum se astepta de la puritani sa traiasca dupa un cod moral foarte rigid, ei credeau ca toate pacatele – de la dormitul in bserica pana la furatul de mancare – trebuie pedepsite.
Ei erau convinsi ca Dumnezeu pedepseste comportamentul pacatos. Atunci cand unui vecin i se intampla o nenorocire, cum ar fi fost sa i se imbolnaveasca copilul sau sa aiba o recolta proasta, puritanii o vedeau ca pe "vointa lui Dumnezeu" si nu ajutau.
Foto: Shutterstock AI /ShutterstockPuritanii credeau ca diavolul este la fel de real precum Dumnezeu si ca fiecare trebuie sa se confrunte cu fortele binelui si ale raului si ca Satan i-ar fi ales "pe cei mai slabi" – femei, copii, nebuni – ca sa isi savarseasca uneltirile. Cei care il urmau pe Satan erau acuzati de vrajitorie, aceasta fiind considerata una dintre cele mai mari crime pe care o persoana putea sa le comita. In comformitate cu acele coduri stricte ale puritanilor, primele femei acuzate de vrajitorie in Salem erau vazute ca fiind diferite, proscrise din punct de vedere social: Tituba, o sclava, Sarah Good, o cersetoare si Sarah Osborne, o batrana bolnavicioasa care se maritase cu servitorul ei.
Frica de magie si vrajitorie era obisnuita in Noua Anglie, asa cum fusese si in Europa, pentru secole de-a randul. In centrul evenimentelor tragice din Salemul anului 1962 s-au aflat oameni reali - in primul rand femei acuzate de vrajitorie de catre liderii orasului care au starnit acea isterie in masa.
Povestea Marthei Carrier ne-o spune descendenta sa, Kathleen Kent, intr-un interviu realizat de catre un blogger pasionat de istorie: "Am fost foarte norocoasa fiindca in familia mea am auzit povesti despre colonistii Carrier, inca de cand eram foarte mica. Prima data am auzit despre acuzatiile de vrajitorie din Salem, atunci cand aveam 8 ani. Ma aflam in vizita la bunica mea din partea mamei. Ea a fost prima care mi-a povestit de stramoasa mea, Martha Carrier si ca aceasta a fost spanzurata in anul 1962.
Atunci cand am intrebat-o pe bunica daca Martha era cu adevarat vrajitoare, ea mi-a raspuns: <<Draga mea, nu exista vrajitoare, ci doar femei feroce>>. Si bunica mea si ceilalti membri ai familiei mele erau foarte mandri ca erau descendentii Marthei, datorita curajului de care a dat dovada aceasta, in fata acelor acuzatii false. Ea a fost una dintre locuitoarele Noii Anglii, acuzate de vrajitorie. Martha nu doar ca a refuzat sa recunoasca invinuirile care ii erau aduse, dar in acelasi timp nici nu a invinovatit si pe altcineva, asa cum au facut majoritatea celorlalti supusi judecatii", povesteste Kathleen Kent. Scriitoarea s-a documentat timp de cinci ani si a cautat in arborele genealogic al familiei, pentru a rememora acei ani traiti de colonialisti...
"Forta de caracter a Marthei a ramas pentru multa vreme in memeoria comunitatii Andover, acolo unde familia Carrier locuia in timpul proceselor vrajitoarelor din Salem. Martha cadea in afara idealului puritan de femeie si a fost atat de indarjita in timpul acuzarii sale, astfel incat, atunci cand judecatorul a intrebat-o daca l-a vazut vreodata pe diavol, ea a raspuns ca singurii diavoli pe care i-a vazut in viata sunt chiar cei din fata ei, ce o judeca.
Patru dintre cei cinci copii ai Marthei au fost si ei arestati, pentru a o forta pe aceasta sa isi marturiseasca niste fapte inchipuite. Ei au fost torturati pana au depus marturie impotriva mamei lor si de asemenea, sub durerea torturii au spus ca si ei au fost complici la vrajitorie", povesteste Kathleen. Sarah, cea mai mica dintre copiii Marthei, avea doar 7 ani atunci cand a fost la randul ei acuzata de vrajitorie si de fapt ea este "fiica ereticei", din cartea scrisa de Kathleen Kent.
Numele acestei femei puternice care credea in valorile ei a ramas in istorie.
Foto fr si main: Shutterstock AI Generator /Shutterstock

Singurătatea doare! Tu o poți vindeca! Campanie pentru susținerea nevoilor urgente ale vârstnicilor din România
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună