Vreau si eu un sef dur si destept....Sefa mea nu tipa, nu da cu pumnul in masa dar daca fac greseala sa ii spun ce trebuie sa fac eu si nu sa ii sugerez ce ordin ar trebui sa-mi dea se duce plangand in hohote la directorul general...ca am atitudine ireverentioasa ca nu am respect fata de sef..bla bla bla si eu nu vreau decat sa imi fac treaba pe care o fac de 18 ani foarte bine (au zis controalele venite din afara)... dar ea considera ca ea e cea care trebuie sa-mi spuna ce sa fac. numai ca nu stie si este de un an venita. si sunt termene limita care trebuiesc respectate si daca ii spun ca trebuie sa raspund la ceva (care e de fapt treaba ei de cele mai multe ori - evident nu-i spun asta) imi zice "bine daca asa vreti..." si se duce plangand la sefi mai mari ca nu o respect. o adresa nu stie sa scrie fara sa ma intrebe de trei ori la telefon cum sa zica si dupa ce o scrie ma cheama sa i-o asez in pagina si sa i-o listez ca s-a stricat imprimanta care brusc la mine merge.si tot asa...
partea frumoasa e directorul cel mare la care se duce sa planga in hohote care e un betiv notoriu  , numai dimineata pana in ora 8 il gasesti treaz, care ma cheama si tipa la mine balabanindu-se pe picioare si amestecand cuvintele ca nu mai suporta sa o vada plangand pe sefa mea....
intamplator i-am gasit fisa postului si ce credeti? si-a facut-o singura si ea intocmeste tot ce iese din biroul meu...dar trebuie sa-i arat cu degetul unde sa semneze.
sa va mai spun sau v-ati prins deja ca lucrez intr-o institutie publica?ca va platiti taxele si impozitele la stat ca asemenea specimene sa ia salarii de vreo 3 ori mai mari decat un lucrator de birou cu studii superioare care chiar munceste? 
|
ella_e
Postat pe 14 Noiembrie 2008 20:28
|
am uitat sa-i aleg cadoul....o ghilotina :) sigur o sa isi prinda gatul in ea . 
|
ella_e
Postat pe 14 Noiembrie 2008 20:37
|
De la: blindu_ally, la data 2008-11-13 19:54:20  Fosta mea shefa...OOOdaaa...asa m-a enervat..waiii..cand m-am "angajat", mi-a spus ca nu imi face carte de munk si ca pot pleca cu lichidarea la zi oricand vreau euuu. A venit si vremea sa vreau sa plec, asta dupa o luna de angajare, pentru ca imi gasisem un servici stabil intr-o firma.Din acest motiv nu am vrut nici carte de munca. Si dai si lupta cu mintea pitzipoacei si explica-i si reaminteste-i ce a zis...dar ea..neah..o tinea pe a ei..acilea stai ca nu se poate sa pleci..si  Si uite asa imi venea sa i perforez caputzu ala mic si blond si pitzipongit si sa i capsez creierashul ala...in final s-a rezolvat dar cu multa bataie de cap si cu o conditie: plec dar nu mai imi da nici un ban..offf si uite asa munca in folosul shefei..  ce ma mai bucur de numa ..cado: perforator si capsator...fara numar capse capse
|
|
|
blindu_ally
Postat pe 14 Noiembrie 2008 21:42
|
|
Sa va zic de ce fosta mea sefa era nesuferita?pentru ca si`a deschis un magazin si toate hainele din sifonier cu eticheta le`a adus la vanzare in acel magazin.si se mai intreaba ea asa ...ca nebuna...de ce nu se face vanzare ?oare?e o nesuferita...in fiecare zi venea cu cate o sacosica cu cateva haine ...sa mai bage si ea ceva la vanzare...miroase tot magazinul a naftalina...e haios nu?stiu...puteti sa radeti pentru ca si eu fac acelasi lucru...asta a fost sefa mea.Un cadou pt sefa mea?Un top de hartie A4 sa isi faca afise cu reduceri si sa le lipeasca in vitrina...ca la ce preturi aveaaaa..uh..
|
elena1987
Postat pe 14 Noiembrie 2008 23:37
|
Super tare concurs...potrivit mie ca o manusa. Sa incepem cu inceputul - 99% dintre sefi sunt nesuferiti, pai daca stam sa ne gandim cam asta este treaba lor nu? dar cel mai nesuferit din lume nu-l poate depasii pe fostul meu sef...zic fostul pt ca din moment ce stau aici cu voi la taclale inseamna ca nu am innebunit deci am demisionat exact la timp. Cativa anisori buni m-au facut sa inteleg ca a fi angajatul cuiva inseamna in conceptia lor ca le apartii...daca esti prea bun si termini treaba repede inseamna ca nu ti-au dat destul de munca si intotdeauna se va gasi un copil de luat de la gradinita, un proiect de diploma de conceput si tastat urgent, niste comisioane rapide de facut sau de ce nu statul la mici cozi pt diverse plati de datorii personale. Mai exista si cazul in care te incapatanezi sa faci doar ce-ti scrie in fisa postului si atunci esti pur si simplu incapabil si te platesc cam mult zic...
Orice ai face bine tot nu este, insa totul culmineaza cu invitatia la cafea pe care desigur o refuzi (cel putin eu asa am facut) si cu asta ti-ai pus paie in cap pe romaneste...din acel moment singura scapare este demisia, facultatea, masteratul, cateva cursuri de calificare intr-un domeniu in care poti fi propriul sef si gata ai scapat de cel mai nesuferit sef din lume, respectiv SEFUL MEU !!!
|
divaj22
Postat pe 15 Noiembrie 2008 00:32
|
eful meu, dotat de unica circumstan atenuant, i anume, faptul ca este o "af" i nc nu oricare  , reusete s m ating la coarda sensibil a celui mai ndeprtat nervior doar prin faptul ca abuzeaz n mod constant de circumstana atenuant mai sus menionat. A fi probabil mult mai relaxat dac ar reveni la manifestrile-i caracteristice dictate de "ndelungata pregtire" care a postat-o pe postul de "af", i m-ar scoate di categoria "puilor", noi subalternii ei, ncadrai n rndul puieimii de ceva timp ncoace de cand a decis c postura de cloc mam o prinde mai bine dect aceea de fiar feroce creia, smna turbrii i ntunec suficient de mult judecata nct s nu mai reueasc a-i etala capacitile manageriale i cunotinele pe ct de greu acumulate, se pare, pe att de uor uitate.
i iac-aa, dorind s nu ias din standardul istoric i dup formula "orice rzboi are ca scop final concilierea", ntr-un fel sau altul, iat c noi, bieii subalterni cu piepturile puse la btaie n vederea nlturrii de ridicol, am reuit s scufundm n el i mai profund...am devenit "puii" a cror menire zilnic este aceea de-a ne mpovora cu eternele probleme cotidiene ale clotii mame care nu ezit niciun momenel dat de Domnul a ne considera marea sa familie i a ne sublinia condiia actual cu care ne-a onorat n urma rzboiului nefinalizat i anume, aceea de naripai...mai apoi, ultimul nostru of este c, peste un pic din "pui" o s ajungem, cum de la sine este neles, tot un fel de gini, adic un fel de psri cam toante...concluzie: nu mai vrem sa fim "pui", preferm persecuia care oricum nu poate fi susinut din lips de "material" genetic i informaional, nu vrem sa devenim niciodat, Doamne ferete, aceleai GINI! 
|
carmen_yq
Postat pe 15 Noiembrie 2008 00:44
|
La fostul meu sef ma enerva in primul rand VICLENIA LUI, apoi SIRETENIA LUI, NESINCERITATEA, PREFACATORIA LUI, si lista ar continua mult si bine. Cred ca aplica mereu zicala "fa-te frate cu dracu' pana treci puntea". Numai ca el devenea apoi DRACU'.
Fostul meu sef avea , mai ales cand intra intr-un clinci, privirea de CAINE TURBAT, si atunci nu te mai puteai intelege cu el.Urla ca apucatu'.
Pe fostul meu sef il apuca munca la birou numai dupa terminarea programului , obligandu-ne de multe ori sa stam ore suplimentare ( neplatite) sa intocmim diverse situatii pe care ni le solicita.
Dar tinand cont ca era un om prefacut pe care nu puteai conta in nici un fel, pot spune ca la fostul meu sef MA ENERVA TOTUL !!!
|
Postat pe 15 Noiembrie 2008 10:02
|
|
De-a lungul carierei mele, am avut parte de multi sefi, dar printre cei mai enervanti a fost un director de scoala care preda matematica.Se credea foarte inteligent, dar de cate ori ne dadea sa completam cate un formular, nu uita sa ne aminteasca sa ne completam corect ''numele si PRONUMELE''. Nu mai vorbesc despre faptul ca acordul dintre subiect si predicat nu exista pentru el, dar avea ''aere de director''. Acesta era omul care conducea o scoala si un colectiv de cadre didactice.
|
clau_e_p
Postat pe 15 Noiembrie 2008 11:50
|
Dragii mei,
Cel mai nesuferit sef (si sa ne intelegem sef nu lider) este cel lipsit de educatie. Lipsa de profesionalism, iesirile nervoase s.a.m.d. pot fi evitate printr-o educatie elementara. Deci, seful meu, manager de meserie, este lipsit de educatie, este palid profesional, invidios pe tot ceea ce au "subordonatii" si mai este si instabil psihic. Desi avem aceeasi meserie, ingineri, nici unul dintre noi nu se ridica la nivelul pregatirii lui (in mintea lui). Nici unul dintre noi, inginerii deh, nu a scapat de observatiile nesimtite referitoare la educatia noastra, la pregatirea profesionala sau maniere. NICI UNUL! Si-a facut un obicei de a-si descarca frustrarile in fiecare dimineata jignind pe unul sau doi sau cat incap dintre subordonati. Fara a intreba, jigneste fara motiv. Desi toti stim ca cere mita colaboratorilor, este foarte suspicios in ceea ce ne priveste. Este invidios si nu ascunde acest lucru pe cei care sunt fericiti, au sotii frumoase si au o locuinta sau o masina.
Acum un an a fost angajata o fatuca frumoasa foc si desteapta. A umblat ca un caine in calduri dupa ea, a coplesit-o cu complimente si a avansat-o rapid. Ciudat este ca noi nu am izolat-o nici o clipa realizand ca el este anormalul, nu ea. Ca sa o poata avansa mai repede, fara a starni suspiciuni, ne-a umplut de noroi pe noi si ne-a dat sanctiuni. Era o modalitate si un motiv prin care sa o poata avansa pe ea. Fatuca a plecat. Nu a mai suportat hartuirea lui libidinoasa si mojica. La plecare a avut curajul sa-i spuna cateva lucruri despre comportamentul lui lipsit de bun simt si educatie.
Credeti ca a invatat ceva? Continua in aceeasi maniera ordinara. Nu asculta de nici unul dintre noi (desi el este electrician si noi mecanici) iar atunci cand da in gropi ne scoate pe noi la inaintare in fata sefilor ierarhici (evident cu usile inchise). Ne jigneste mai crunt ca inainte, isi varsa naduful pe toate femeile, nu ne saluta niciodata si sunt atat de multe incat nu am suficient timp sa le scriu pe toate....
|
ralubuzan
Postat pe 15 Noiembrie 2008 13:22
|
"Diavolul se imbraca de la Prada"! Cand am vazut filmul cu acelasi nume pentru prima data, am avut un deja-vu, era de parca eu l-as fi scris cu mana mea.
Primul meu job a fost ca assistant manager intr-o multinationala, si ca in toate companiile de acest gen, managerii sunt fie foarte deschisi, fie prea constipati. Eu am avut "noroc" de o sefa din cea de-a doua categorie. Imaginati-va, daca puteti, o combinatie intre Miranda Priestly ( diavolita din productia mai sus mentionata)din punct de vedere al caracterului si Elena Ceausescu ca infatisare (costumele, grimasa, coafura). Era o femeie care nu avea decat doua tipuri de privir: dezgustarea dezapropatoare, si privirea "nu pot sa cred ce idiot incompetent esti". Ma tinea ore intregi peste program sub diverse pretexte si erau momente in care nu puteam sa merg nici pana la baie pentru ca daca suna telefonul si nu raspundeam eu, era vai si amar... Cel mai tare uram schimbarile bruste de atitudine, acum te facea sa te simti ca cel mai insignifiant gunoi de pe talpa unu pantof plin de mocirla, pentru ca in secunda urmatoare sa foloseasca apelative, de genul "pisi", "copilas'", etc. Bleah!!In plus, toate cerintele ei erau vagi si incomplete, adesea date pe email si scrise cu prescurtari ca si cand as fi avut puterea sa ii ghicesc gandurile.
Momentul in care m-am simtit cel mai penbil, a fost atunci cand m-a pus sa sun la aeroport si sa opresc un avion cu 200 de pasageri, pentru ca trebuia sa il prinda ea neaparat, si se trezise tarziu. Au ras cei de la aeroport de mine..."Donsoara' va bateti joc de noi? Cum sa oprim avionul?", ca dupa aceea sa fie numai vina mea ca nu s-a imbarcat. Alte munci auxiliare pe care le uram erau pregatirea meselor si comandarea mancarii, precum si cafelele pe care le faceam cu regularitate. Si nu oricum. Masa era servita in birou, cu tacamuri speciale, pe tavite speciale, cafeaua era "coffee decaf" (a se citi cu intonatia Cofiiiiiii diiicheeeeaaff) si apa plata imbuteliata si numai la temperatura camerei.
Singurul gand care m-a facut sa rezist, era acela ca totul e temporar, si ca intr-o buna zi o sa fac mai multi bani decat ea, o sa fiu mai umana decat ea, si atunci o sa ne intalnim din nou, dar in alte conditii, si am sa ii daruiesc o ghilotina pentru o distractie scurta si cu eficienta maxima. 
|
state_of_mind
Postat pe 15 Noiembrie 2008 13:46
|
|
cel mai nasparliu sef care l-am avut m-a enervat si am vrut sa il bat dar mai bn m-am asezat pe scaun si am luat pranzul:)))si s-a ofticat asa de mult incat a facut infart:)))
|
lyon
Postat pe 15 Noiembrie 2008 16:08
|
Buna.Fostul meu sef era femeie,mai rau pt ca in afara de faptul ca era cam inculta,certata cu gramatica era si certata cu bunele maniere .Vorbea obscen ,ragaia si se scarpina prin diferite parti ale corpului. Ce sa va mai spun ca era si nepregatita profesional.Cel mai rau era cand incercai sa-i explici ceva ca nu intelegea si se enerva si te facea p...si renuntai.Cand era nervoasa se cunostea pentru ca avea in frunte o pata rosie.Vorbesc serios.Nu e la figurat.Chiar avea "pata pusa" si atunci stiai ca trebuie sa te feresti de ea in ziua respectiva. . E grea viata de simplu angajat,nu-i asa? Cate trebuie sa suportam!!!  pa
|
madalina_59
Postat pe 15 Noiembrie 2008 16:20
|
Din cate-mi dau eu seama este foarte putin probabil sa ai un sef altfel decat nesuferit dupa opiniile postate pe forum - fie el de sex feminin fie de sex masculin!
Mi-am pus de cateva ori problema (cand am avut timp sau la evenimente care le depaseau pe cele cu care ma obisnuisem deja) cum ar trebui sa fie un sef astfel incat sa fie apreciat pentru ceea ce este, pentru ce face el pentru oameni si pentru cum ii ajuta pe acestia sa se dezvolte si sa creeze un mediu de lucru pozitiv. Ghiciti la ce concluzie am ajuns! Nu exista un sef care sa fie apreciat de toti angajatii indiferent ce ar face acesta pentru ei, chiar daca le vorbeste intotdeauna cu respect, chiar daca te preocupa persoana lor si dezvoltarea lor, chiar daca le mareste salariile (o perioada vor fi multumiti apoi cand acest lucru va deveni obisnuit, la fiecare efort depus, sau dupa o anumita perioada de timp vor pretinde ca gestul sa se repete desi ei depun acelasi efort in fiecare zi de munca chiar daca bine facut.
Orice ai face, exista angajati care nu te vor place pentru ca le vei pretinde sa munceasca si s-o faca bine iar de cele mai multe ori nu acela este motivul pentru care s-au angajat. Ei isi doresc un salariu, o viata mai buna, insa nu sunt pregatiti sa-si asume angajamente in schimbul acestuia.
Asa ca toti sefii sunt altfel decat buni, si le urez multa bafta in lucrul cu angajatii lor (nu discutam acum de exceptii de marlanie si lipsa de bun simt care-i caracterizeaza cu adevarat pe unii sefi dar aceste lucruri le-am gasit cu prisosinta si in randul subalternilor).
|
elatoma
Postat pe 15 Noiembrie 2008 17:53
|
ce m-a deranjat cel mai tare la fosta sefa, ce sa zic era genul de om care prelua idei bune de la noii colegi angajati iar in sedinte era cea mai tare in propuneri pentru rezolvarea problemelor. In schimb la capitolul de organizari ii lasa pe colegii sai cei noi sa vina cu planuri de masuri care de multe ori dadeau gres din lipsa unor informatii pe care ea nu se simtea datoare sa le ofere,fiind cea mai veche.......si asa ea iesea tot timpul invingatoare deoarece acesti colegi ai ei renuntau in 2-3 luni de la angajare(avea ea grija de asta). Dar stiti care e satisfactia mea si nemultumirea ei? ....Ca nu o avanseaza nimeni pe un post mai bun. 
|
forosgabriela
Postat pe 15 Noiembrie 2008 18:48
|
Imi amintesc ca exista o vreme a tuturor lucrurilor, o vreme in care nu mai poti indura nimicnicia unor suflete care nu au stiut niciodata ce inseamna sa daruiesti, sa existi si sa te bucuri de asta cu toata fiinta ta. Exista oameni cu chip de ingeri, dar printre ei (si din pacate din ce in ce mai multi), fiinte sterpe, cu suflet pustiit si incremenit in nepasare si rutina. Imi pare rau ca trebuie sa marturisesc faptul ca am avut parte de un astfel de "om", o sefa la care marginirea si mediocritatea fac casa buna. Multumesc cerului ca am scapat. Cunoscandu-mi suferinta, mama a scris o fabula pe care as vrea sa v-o impartasesc.
Complotul lighioanelor
"Nu prea demult,intr-o padure mare, /Unde nici vantul nu indraznea sa bata,/Caci se temea si el de vulpea cea codata, /Se petrecu o stranie intamplare...
Au povestit-o in taina doar florile-ntre ele,/Clipind nedumerite din albele petale,/A ascultat-o vantul si a pornit agale,/Sa le sopteasca frunzelor pe varf de ramurele.
Cu botul plin de sange roscata diplomata,/Trecand peste multimea de vietati rapuse,/Pe scaunul domniei cu gand viclean se puse,/ Si o chema pe bursuca, "o preafrumoasa fata".
I se-nchina bursuca cu multa umilinta,/ Ca doar prin ea iesise din hauri la lumina,/ Venise in padure si-avea si vizuina,/ Deci trebuia sa-i poarte in veci recunostinta!
-Care-i porunca, zise, cu glasul ei mieros?/ Ati vrea s-aduc plocon o mica vietate? /Nu-mi va fi deloc greu, eu atac pe la spate!/ -Prea sus sta veverita, as vrea sa mi-o dai jos.
De-atunci, zilnic bursuca scaldata de sudoare,/ Scotea la suprafata tot ce avea had in ea./ Cu labe unsuroase, plapande flori strivea,/ Ranindu-le cu urma sa urat mirositoare.
Vazand ce lighioane s-au strans in cardasie/ Si slutesc adevarul cu falsele oglinzi,/ Stiind ca lasitate e-atata cat cuprinzi,/ Sarmana veverita pleca in pribegie.
...Nu-si mai incap in blana; Pe albul lor patat,/ Apare in rastimpuri o floare-nsangerata..../ Inchis e juramantul cu slova lui uitata,/ Si cred ca Hipocrate nicicand n-a existat."
Multumesc acum sefului meu ca exista si as fi dorit ca acest episod nefericit din viata mea sa un se fi petrecut niciodata.
|
mandycat
Postat pe 15 Noiembrie 2008 19:19
|
Cel mai ,,nesuferit''sef...cel mai aerian...este de fapt un sef mai vechi...fost sef .Acum 2 ani lucram la un medic de familie ca asistenta medicala,dar am dat peste un sef foarte ciufut.Ma puinea sa ma duc cu o jumatate de ora inainte de program si lucram si 12 ore,el ar fi vrut si 24 daca se putea;daca intarziam 5 minute tipa la mine,nu aveam nici voie sa explic,ma suna in timpul meu liber cel care mai ramanea sa ma duc la pacienti acasa nici nu ma intreba daca pot.Intr-o zi ma trimes sa iau o unitate pentru calculator dar bani pt. taxi nu mi-a dat,eu nu aveam,a zis sa ma descurc am mers cu unitatea in brate cca.5 km,nici nu ma platea,ma rugam sa-mi dea salariul.Eu nu aveam dreptul laconcediul de odihna nici la cel medical;si bolnava trebuia sa vin la servici.Uneori ma chema sa lucrez sambata si duminica desi nu aveam program. Era o tortura,dar nu aveam ce fac.Eu faceam totul,nu aveam incotro,pentru mine ,el credea,ca familia nu exista,ca pentru el.Eu faceam si contabilitate pt.cabinet,desi nu stiam,am invatat.Cand ma gandesc acum prin cate am trecut,cele relatate si mult mai multe ma intreb cu am rezistat.
Acum din fericire ,dupa atata chin,am avut norocul sa am alt sef care este un om bun,intelegator.... 
|
mihaela7
Postat pe 15 Noiembrie 2008 19:45
|
De la: mandycat, la data 2008-11-15 19:19:01Imi amintesc ca exista o vreme a tuturor lucrurilor, o vreme in care nu mai poti indura nimicnicia unor suflete care nu au stiut niciodata ce inseamna sa daruiesti, sa existi si sa te bucuri de asta cu toata fiinta ta. Exista oameni cu chip de ingeri, dar printre ei (si din pacate din ce in ce mai multi), fiinte sterpe, cu suflet pustiit si incremenit in nepasare si rutina. Imi pare rau ca trebuie sa marturisesc faptul ca am avut parte de un astfel de \"om\", o sefa la care marginirea si mediocritatea fac casa buna. Multumesc cerului ca am scapat. Cunoscandu-mi suferinta, mama a scris o fabula pe care as vrea sa v-o impartasesc.
Complotul lighioanelor
\"Nu prea demult,intr-o padure mare, /Unde nici vantul nu indraznea sa bata,/Caci se temea si el de vulpea cea codata, /Se petrecu o stranie intamplare...
Au povestit-o in taina doar florile-ntre ele,/Clipind nedumerite din albele petale,/A ascultat-o vantul si a pornit agale,/Sa le sopteasca frunzelor pe varf de ramurele.
Cu botul plin de sange roscata diplomata,/Trecand peste multimea de vietati rapuse,/Pe scaunul domniei cu gand viclean se puse,/ Si o chema pe bursuca, \"o preafrumoasa fata\".
I se-nchina bursuca cu multa umilinta,/ Ca doar prin ea iesise din hauri la lumina,/ Venise in padure si-avea si vizuina,/ Deci trebuia sa-i poarte in veci recunostinta!
-Care-i porunca, zise, cu glasul ei mieros?/ Ati vrea s-aduc plocon o mica vietate? /Nu-mi va fi deloc greu, eu atac pe la spate!/ -Prea sus sta veverita, as vrea sa mi-o dai jos.
De-atunci, zilnic bursuca scaldata de sudoare,/ Scotea la suprafata tot ce avea had in ea./ Cu labe unsuroase, plapande flori strivea,/ Ranindu-le cu urma sa urat mirositoare.
Vazand ce lighioane s-au strans in cardasie/ Si slutesc adevarul cu falsele oglinzi,/ Stiind ca lasitate e-atata cat cuprinzi,/ Sarmana veverita pleca in pribegie.
...Nu-si mai incap in blana; Pe albul lor patat,/ Apare in rastimpuri o floare-nsangerata..../ Inchis e juramantul cu slova lui uitata,/ Si cred ca Hipocrate nicicand n-a existat.\"
Multumesc acum sefului meu ca exista si as fi dorit ca acest episod nefericit din viata mea sa un se fi petrecut niciodata.
Am uitat sa adaug faptul ca sefei mele i-as darui un tocator de hartie, sa nu mai toace de acum incolo zilele nimanui.
|
mandycat
Postat pe 15 Noiembrie 2008 19:48
|
sefa ca a mea nu cred ca mai are nimeni!!!!! 
acum rade peste un minut tipa!!!cand vede ca vrei sa mananci te trimite sa faci o copie la o factura ....cand vrei sa te invoiesti te intreaba de ce, ptr ce si tot asa ... ca este de munca nu timp de alte lucruri... dar pe alte persoane nu le vede . dar cel mai rau ca am 2 sefe si nu stiu ce sa fac si cum sa fac !!!
una spune intr-un fel alta in alt fel.....si uite asa incercam sa ne suportam .....si asa trec zilele.... sperand in zile mai bune.... sperand ca intr-o zi se va schimba ceva..... bafta tuturor!!!
|
v_ramonacecilia
Postat pe 15 Noiembrie 2008 20:11
|
Eu am avut o sefa care jignea toti oamenii din jurul ei asa incit toti salariatii au plecat rand pe rand insa ei nu-i pasa de nimic pentru ca angaja alti oameni si tot asa...... pana a devenit director general care i-a dat o putere si mai mare de a devini sefa de sefa.
CE POTI FACE IN SITUATIA ASTA?
|
maria_radu_2006
Postat pe 15 Noiembrie 2008 21:32
|
Cel mai marfa-nashpa sef il am eu:
socra-miu !!! e director si profesor la o scoala generala in provincie - sef direct - pentru ca eu sunt profesoara si contabila la aceeasi scoala
Are o secretara care in ianuarie 2009 iese la pensie si nu stie calculator - deci ma pune pe mine sa scriu tot felul de situatii, rapoarte, adrese, adeverinte etc. Iar imprimanta si copiatorul nu mai au demult tonere, asa ca fac drumuri pana la Primarie sa le scot, apoi inapoi la scoala sa le semneze si stampileze si le trimit prin fax... Dupa ce o iesi secretara la pensie cred ca o sa le fac tot eu...  inclusiv salariile... pe care cica nu trebuie sa le faca administratorul financiar ci secretara !!!
Contabilitatea o fac acasa pentru ca la scoala nu ma lasa nimeni, ma pun sa fac alte chestii (sotul meu e tot profesor si ii fac comenzi de carti pe internet, soacra-mea tot profa - ii fac comenzi, ii scot planificari, ii caut modele de teste, materiale didactice, se mai gaseste si cate o alta invatatoare, profesoara, educatoare sau secretara sa le mai fac cate ceva la calculator) si uite asa se duce timpul meu din pauze sau cel de dupa ore - cand ar trebui sa fac contabilitatea.
Pana la urma cred ca am mai multe responsabilitati decat trebuie - pentru ca directorul (socra-miu) zice ca trebuie sa fac ce zice el, nu ce scrie in fisa postului.
Dar eu, nora ascultatoare, ma supun si le fac pe toate, pentru ca altfel sunt trimisa la mama definitiv.
|
maryssnake
Postat pe 15 Noiembrie 2008 21:53
|
Avertisment: urmatorul material NU este un pamflet. Orice asemanare cu realitatea este strict intentionata.
E adorabil. E divin. E suprareal. 
1.95, bine-facut, ochi penetranti si par din reclamele post-moderniste reprezentative pt lumea ideala. Iese din biroul lui pe a carui usa scrie 'BIG Boss', se descotoroseste de sacoul Armani, vine cu ochii fixati pe mine, arunca tot paper-work-ul meu de o saptamana, ma cuprinde de mijloc, ma urca pe birou si... 
 'Domnisoara, iar visati?'
And there he goes blowing my bubbles. Cu o masa tinzand asimptotic spre plus infinit si o inaltime invers proportionala, cu acel parfum de fake hugo boss completat de o oaresce aroma de carnati prajiti si cu o atitudine ce l-ar face pe Chuck Norris sa dea bir cu fugitii, iata-l pe el, intruchiparea in plan teluric a satanei.
Ok, exagerez. Fizic, e simpatic (in a Benny Hill sort of way). Dar... He's a slave driver. Este varianta masculina a doamnei Isoscel, insa COMPLET lipsita de suflet. Este genul care te cheama din senin la el in birou numai ca sa vada daca intri in panica ca apoi sa-si faca misto de tine. Si prin misto nu ma refer la glume la care sa radem toti. Nuuu... In alte cuvinte, domeniul sau de definitie este umilinta. Este cel care se intalneste cu tine la Mall intr-o duminica (in timp ce tu te tii de mana cu iubi si el isi finanteaza nevasta-i porcina in achizitionarea de material de sorginte pitzipongica si un pic outdated pt varsta stimabilei) si te saluta cu 'Domnisoara, maine vreau proiectul pe birou'.
Este omul care nu crede in pauzele lungi si dese, dar nici in pauza de cafea, pauza de masa (de pauza de gossip cu fetele nu se pune problema), pauza de pipi sau orice alt fel de pauza pt satisfacerea unor nevoi de subzistenta. Nu, pt ca el se abtine si pt ca el vine cu sandwich-ul mucegait facut in batjocura de Doamna Boss  in timp ce-si desprindea bigudiurile de dimineata. Si noi ar trebui sa-i luam exemplul.
Este cel care vine primul numai ca sa-ti reproseze ca ai intarziat. Este cel care se plimba pe langa birourile noastre cu intentii evidente de supraveghere. Este cel pt care o aglomeratia din trafic, o boala care te tine la pat sau decesul hamsterului tau sunt unul si acelasi lucru: un motiv prostesc si neintemeiat de a 'chiuli' de la serviciu.
El este, ladies and gentleman, cotidiana mea utopie mea ambulanta.
PS. Lua-ti-as, tovarase, o masina de tocat hartie de pe Ncp.ro ca sa-ti toc mustata aia sexy. 
|
lmm
Postat pe 15 Noiembrie 2008 22:27
|
De la: ConcursGarbo, la data 2008-11-12 12:00:53Garbo si Ncp.ro te invita la concurs. Ai sansa de a castiga un laptop Acer Aspire Celeron daca ne convingi ca tu ai avut cel mai nesuferit sef si daca alegi un cadou pentru el de pe site-ul www.ncp.ro.
Concursul se desfasoara in perioada 12 noiembrie 3 decembrie 2008. Pentru a te inscrie la concurs trebuie sa postezi mesajul aici. Trebuie sa ne spui de ce te enerveaza seful tau sau un fost sef. De asemenea, trebuie sa alegi de pe site-ul www.ncp.ro un cadou inspirat pentru seful cu capsa pusa. Apreciem mesajele originale si haioase. Pe 4 decembrie vom selecta mesajele finaliste, iar pe 8 decembrie 2008 vom publica numele castigatoarei.
|
valeanucarmen31
Postat pe 16 Noiembrie 2008 10:28
|
seful cel mai nesuferit a fost unul care nu stiai care ii sunt toanele deoarece in momentul in care venea la servici si ne gasea razand ne intreba de ce sunte veseli iar atunci cand eram tristi ne intreba de ce suntem tristi, asa ca niciodata nu reuseam sa ii facem pe plac.
pe langa acest aspect datorita zgarceniei lui mia reprosat ca nu stiu sa pastrez mesterii......dar el ii trata cu un pahar de vin si credea ca acest lucru ajunge iar serviciile se faceau pe gratis.....nici macar pe un multumesc frumos.
Acesta este profilul sefului care nu este multumit nici o data de subalternii lui si care nu stie cand este alba sau cand este neagra.
|
02051996
Postat pe 16 Noiembrie 2008 11:16
|
Am lucrat acum 3 ani ca designer la firma Julia design , actualmente Interio Line a familiei Calota care atunci era primarul Ploiestiului .Fica domnului primar de atunci si cu ginerele conduceau activitatea in acel sector deoarece avea si alte afaceri dar asta nu ma intereseaza si este bine nici sa nu stii deoarece au destui bani si sunt niste oameni rai si razbunatori ca sa poata face rau oricui.In acea perioadaaveam baiatul bolnav grav , avea tumora pe creier , operat de doua ori deja si in stadiu final.Ma luptam in disperare ca din salariul meu , fiind despartita sa reusesc sa-i fac tratamentul si sa asigur traiul meu , al lui si al mamei mele care dupa ce a facut un act de cedare a casei catre sora mea cu obligatia de a o ingriji la batrinete a batut-o si a dat-o afara in strada .Va plictisesc poate cu aceste amanunte dar va veti face o imagine mai clara a situatiei de mai tirziu in care am fost pusa de sefii mei de atunci, mai exact Iulia.In timp ce lucram laacea firma baiatul meu recidivindu-i tumora si simtindu-se din ce in ce mai rau a fost programat pentru o noua operatie pe creier care i s-a spus ca putea sa-i fie fatala dar alta solutie nu era .Avind 22 de ani decizia i-a apartinut in exclusivitate , oricum nu avea nici o sansa de supravietuire decit speranta ca va iesi viu din sala de operatie si va mai trai un an , doi poate .Retaiesc acele momente in timp ce va sciu si este cumplit ...Am cerut disperata concediul si am stat linga baiatul meu care a iesit relativ bine din operatie dar dupa 10 zile , cam cu 2 zile inainte de a fi externat starea lui s-a agravat brusc si dupa 5 zile de delir a intrat in coma profunda .Am alergat disperata la firma si mi-am cerut voie sa pot sa-mi scot un concediu medical pentru ingrijirea unui bolnav deoarece aveam nevoie si de bani in spital deoarece stiti si dumneavoastra care este situatia reala in spitale si tot tratamentul incepind de la tampoanele de vata cu care se sterge pielea inainte de injectie , branule si perfuzoare le-am cumparat , nu mai zic de medicamentele pe care le tineam permanent in buzunar ca sa nu-mi dispara , mi s-a raspuns ca daca vreau sa stau cu copilul meu firma nu plateste cuncedii medicale ci trebuie sa-mi fac norma de lucrari chiar si in spital si la 2 zile sa aduc lucrarile executate la firma , in Ploiesti.Baiatul a fost operat la Institutul de neurochirurgie Bucuresti si cred ca am ramas de poveste ca imi vegeam copilul la subsol in sectia de reanimare fiind in coma si faceam proiecte de creatie amenajari interioare si plingeam rugindu-ma catre Dumnezeu sa-mi salveze copilul.Obosita si disperata il lasam cu mama mea care era si ea bolnava grav (in 1970 a facut un infarct grav )si pe care o aducea o cunostinta la Bucuresti sa-mi tina locul o zi pina imi duceam lucrarile la firma si luam alta serie de lucrari.Baiatul si-a revenit din coma dupa doua luni si jumatate dar era foarte slabit si mi l-au dat acasa spunindu-mi ca nu va mai trai decit citeva zile .Am insistat din nou sa ma lase sa-l veghez deoarece putea muri oricind dar tot nu au vrut si au insistat sa vin la serviciu program normal .Cam la o saptamina a pecat de linga mine , dupa un chin cumplit deoarece din ultima operatie baiatul a iesit lucid si asa a fost pina in ultima secunda de viata , a fost paralizat de la git in jos.Tin sa precizez ca am avut un copil cum multi parinti si-ar dori sa aibe si ultimele lui cuvinte inainte de a muri au fost :Ce o sa te faci tu de acum inainte singura , mami ? In momentul cind mama , care il veghea acasa pe baiat mi-a dat telefon disperata sa vin urgent sa-l mai prind in viata deoarece lui Andrei ii este foarte rau ,eram la o prezentare a unui proiect cu clientii.Mi-am cerut scuze catre clienti si am facut o reprogramare si dinsii au inteles situatia si am dat telefon Iuluiei , sa-mi dea voie sa plec acasa deoarece baiatului meu ii este foarte rau si ca voi chema clientii alta data .Mi-a raspuns tipind ca sa nu indraznesc sa plec , ca si daca as avea 10 copii pe moarte nu o intereseaza si intii sa-mi fac prezentarea si dupa aceea sa plec .Nu am mai tinut cont de ce a spus mai ales ca mama m-a sunat din nou disperata sa-mi spuna ca Andrei moare si nici acum nu stiu cum am condus si cum am urcat scarile pina acasa .Am intrat in casa si am vazut privirea baiatului meu atintita pe usa si ultimele lui cuvinte imi rasuna si acum in cap ...E greu singura si el stia asta ...Dupa un an si sapte luni a plecat si mama linga baiat dupa ce i-a plins amarnic lipsa .Ce grea este singuratatea plina de amintiri...!
Revenind la concurs , particip si eu in speranta ca voi cistiga acel laptop fiindu-mi mai mult decit necesar in meseria care o practic.Sunt designer amenajari interioare si mobilier personalizat si mi-ar fi necesar pentru prezentari.Nu pot sa-mi permit sa-mi cumpar unul deoarece , dupa doua inmormintari in nici doi ani nu prea mai ma resurse pentru asa ceva .
Ce ziceti , in final, v-ati dori un asa sef intelegator cum am avut eu ?
|
valeanucarmen31
Postat pe 16 Noiembrie 2008 11:25
|
|
Referitor la mesajul de mai sus tin sa precizez ca , desi am tras atitea cu sefii mei , in perioada cit a fost baiatul bolnav mi-am primit salariul intreg si asta m-a ajutat sa cumpar tratamentul lui cit am fost in spital cu el .Eu le-as recomanda sa incerce sa refaca legatura intre ei si angajatii lor care este rupta .Zeii din Olimp sunt doar un mit.
|
valeanucarmen31
Postat pe 16 Noiembrie 2008 11:38
|
|
Sefa mea...mai exact team-leadera mea ()lucrez intr-o multinationala, si in general oamenii din multinationale sunt un pic brain-washed ca sa reziste) este obsedata, nici mai mult, nici mai putin, decat de SUTIENUL MEU! O am ca team-leadera de vreo 3 luni si in tot acest timp, in fiecare zi, s-a holbat la mine si m-a pus sub observatie ca sa vada daca am sau nu sutien! Oare ce om cu scaun la cap ar face chestia asta? Cred ca se plictiseste la servici sau ceva de genul asta ca altfel nu-mi explic. Femeia are si ea o mica problema, ce sa-i faci, numai ca problema asta a escalat-o sefului mare intr-un e-mail. Tin sa precizez (cu inca o gramada e martori) a nu m-am dus niciodata, niciodata indecent imbracata la aervici. Nu am purtat niciodata un decolteu batator la ochi, culori tipatoare sau haine minuscule. In orice ma imbrac, arata bine pe mine si arat decent, business-casual. A ca sa nu mai spun ca am sanii destul de mici, suficient ca sa nu ies in evidenta decat daca chiar vrei sa te uiti. Bineinteles, am eliminat varianta ca ea sa fie lesbiana si sa zic ca o intereseaza sutienul meu din aceste cauze, dar a facut ceva strigator la cer. Cum eu nu port sutien, nu am purtat niciodata si nici nu voi purta vreodata pentru ca nu imi place, nu ma simt in regula cu el si fac si iritatii de la el, a tinut in mod expres sa afle toti sefii din firma asta ca eu nu port sutien (sefii ceilalti sunt barbati), dec va puteti da seama prin ce sedinte am trecut cu toti pe tema asta si cat de penibil a fost. I-am intrebat pe fiecare "vi se pare ca sunt imbracata indecent?", toti au raspuns nu, ca nu aveau ce sa zica impotriva mea, si am cerut o convorbire internationala cu seful cel mare al companiei la care toti s-au speriat. Probabil si-au dat seama ca ala nici n-ar sta la discutii despre sutienul unei femei, ca intr-o firma care se vrea serioasa nu ma duc sa fac spionaj la servici daca cel de langa mine are sau nu sutien. Ce poate fi mai penibil de atat? Si si acum ma duc la servici fara sutien, victorioasa :))) Dar macar nu m-a obligat una plina de figuri sa vin la servici cu sutien pentru ca asa se simte ea bine! Asta ca sa vedeti ce pot face femeile cand lucreaza impreuna! Intotdeauna m-am ferit sa lucrez cu femei, dar asta a pus capac la toate, mai ales ca una care ti-e sefa...aoleu maica...nu-si mai vede lungul nasului! De atunci fac in fiecare zi poze la servici femeilor care vin decoltate sau cu fuste prea scurte sau indecent imbracate si le arhivez, ca sa le am acolo...pentru orice eventualitate in care cineva va vrea sa-mi verifice mie sutienul! :)
|
Kistruiata
Postat pe 16 Noiembrie 2008 12:51
|
|
Vreau si eu un lap...caci la comp nu mai am loc de seful sotul si de sefii mai mici -copiii!Imi doresc multa bafta!
|
rameena
Postat pe 16 Noiembrie 2008 15:23
|
Sefa mea, o doamna de 67 de ani, care adora sa fie sefa, sa-i spun sefa, sa o tratez ca o pe sefa si ca pe o autostiutoare.
Diferenta de varsta intre noi este de 30 si ceva de ani. Imi invidiaza tineretea, ambitia, corpul tanar, silueta.
Anul trecut camd m-am angajat, in momentul in care imi dadeam pardesiul jos, era langa mine si imi punea mana pe fund. Am crezut ca mi se pare. Doar ca-din nefericire pentru mine- scena se repeta.I-am spus ca ma deranjeaza, ca nu suport acest "tratament" sau forma de rasfat, cum o numea dansa.
Dupa acest "incident' cand vremea s-a incalzit si am inceput sa port fuste, "verifica" daca am dres pe mine, atingandu-mi piciorul, in momente in care stateam si in pozitii dificile de a-i da peste mana.
A folosit ceea ce i-am povestit despre mine impotriva mea, spunand ca am comportament de calugarita si ca am probleme psihice...devenind intr-adevar irascibila in momentul in acre o vad cat e de ingalata...ca stropeste chiuveta si lasa zoiae cand se spala pe maini, ca taie mezelurile direct pe birou...etc.
Imi povesteste in fiecare zi despre Labus, catelul dansei, despre care nu am voie sa spun niciodata ceva de rau sau sa banuiesc ca ar fi bolnav...ca se porneste o "avalansa" de replici care dureaza ore bune.
Niciodata nu m-a suportat pentru ca sunt TAur ambitios, care zambeste mereu, si am obtinut foarte mult intr-un an de zile, de cand sunt angajata.
Aproape un an de zile nu mi-a dat voie sa ies din laborator sa interrelationez cu lumea. M-a tinut ca pe o piatra nestemata :).
CAdou, i-as lua un aparat de distrus "documente' sa isi toace teza de doctorat pe care nu a avut curajul sa o sustina dar o baga in ochii tuturor colegilor, ca sa demosntreze ca si ea e desteapta. Poate este..dar nu e capabila sa-si asume responsabilitati.
E egoista si extrem de rea de gura.
|
claudializica
Postat pe 16 Noiembrie 2008 17:16
|
|
eu cred ca am avut unul din cei mai nesuferiti sefi din cati exista .era primul meu serviciu , de aceea nici nu stiam cum trebuie sa reactionezi la abuzurile verbale si fizice la care ne supunea pe toti angajatii.In fiecare zi cand mergeam la serviciu treceam pe la biserica si marugam sa nu ajung sanatoasa si nevatamata acasa .Sa va spun cum era aproape fiecare zi de serviciu.Cand venea seful la serviciu dimineata , daca nu-i placea cum saluti te injura si urla la tine , iar daca-ti permiteai sa-i pui o intrebare care-l deranja arunca dupa tine cu ce apuca . postul pe care eram angajata era de operator calculator intr-un depozit en gross , iar seful meu avea si o afacere personala , separata de cea unde lucram eu. DE exemplu intr-o dimineata mi-am permis sa-l intreb daca-si plateste facturile restante pe care le avea , iar drept raspuns au fost nenumarate injurii si amenintari , iar ca sa fie ziua plina , a aruncat dupa mine cu o conserva de pate care din fericire nu m-a atins , dar cand a dat de perete s-a indoit toata . Cam asa erau zilele mele de lucru .Daca societatea nu dadea faliment , cred ca ramaneam sa lucrez acolo mult si bine fiindca nu stiam cum reactioneaza alti sefi ,deci nu stiam ca cel mai bun lucru era sa plec de acolo cat mai repede cu putinta , deoarece acela nu se numea SEF ci MONSTRU
|
gabi_ovidiust
Postat pe 16 Noiembrie 2008 23:06
|
Cu siguranta cu totii am avut un sef nesuferit si nu voi spune ca fostul meu sef a fost cel mai cel.....asa ca, haideti sa va povestesc despre el. Ce pot sa spun? decat ca mai tot timpul era nervos pentru ca mereu exista ceva care nu merge bine, se comporta ca o femeie gravida cand are accese de nebunie. Victime: angajatii companiei. Nu avea rabdare niciodata, daca avea nevoie de ceva desigur trebuie sa rezolvi problema in secunda urmatoare ca altfel riscai sa fi decapitat. Nu lipseau poreclele ca: dobitoc, prost, etc, ce-i venea in minte atunci pe moment. Pot sa spun ca era un om cu nervii la pamant si nu cred ca locul lui era ca manager de firma, ci ca nebun in spital. In penultima mea zi de lucru la firma respectiva, unii colegi de lucru au fost martori la un eveniment spontan creat de sef: spargerea cu pumnul a unui geam gros, sablat. Cu totii au crezut ca o sa faca infarct de nervi, desi nu era chiar atat de batran. Are intre 30-40 de ani. Avea obiceiul sa enerveze angajatii. Mai niciodata nu aveai timp de odihna. Tot timpul suna pe interior si dadea alte sarcini prin telefon. Un coleg de al meu s-a enervat asa de tare ca l-a injurat la telefon, cerandu-i sa-l lase sa-si faca treaba. As fi vrut sa fi avut si eu curajul lui.
Ce cadou i-as face? Simplu. I-as da o poza mare cu fata lui de om "calm" sa se vada singur cum arata, pentru ca stiu ca in accesele lui nu ajunge niciodata sa se vada in oglinda.
|
Flory166
Postat pe 17 Noiembrie 2008 00:19
|
12:04, 6 Aprilie 2022
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie