|
Sa fiu sincera mie cam rusine sa scriu acest mesaj,mie teama ca o sa spuneti ca sunt egoista si rasfatata.Incerc sa ma tratez eu singura de aceasta boala dar nu reusesc de aceea apelez la voi poate reuseste cineva sa ma ajute!O sa va povestesc pe scurt:am o relatie cu un barbat cu 10 ani mai mare ca mine care este divortat si are un baiat de 9 ani,suntem impreuna de 4 ani.Copilul nu locuieste cu noi dar vine la noi cam de 2 ori pe saptamana,aproape de fiecare data ne certam din cauza lui.Este prost crescut,rasfatat si pe mine acest lucru ma deranjeaza.Copilul nu ma suporta asa cum nu-l suport nici eu pe el,mi-am dat seama de acest lucru dupa felul cum ma priveste.Este si el gelos si de fiecare data cand taicasu imi da mie atentie el incearca sa-i distraga atentia cu fel si fel de nimicuri ca sa fie el in centrul atentiei si sa nu ma mai bage pe mine in seama.Daca eu stau in bratele prietenului vine si el si se baga peste mine cum ar veni ca sa ma dea la o parte.Mama copilului este plecata in stainatate de un an si ceva el sta cu bunica lui,dar aceasta nu are nici un fel de autoritate asupra lui,el face ce vrea cu dansa.Nu stiu daca sunt eu nebuna spuneti-mi ce parere aveti voi dar nu credeti ca un copil la 9 ani ar trebui sa stie sa se imbrace,sa-si lege sireturile(asta a invatat de abia cand avea 8 ani),sa fie cat de cat independent(ma refer la lucrurile astea simple)nu sa stea toata ziua cineva dupa fundul lui sa i le faca!Poate sunt eu prea tanara,sau am fost crescuta altfel pt ca multi spun ca vremurile sau schimbat si copiii din ziua de azi nu sunt cum eram noi(generatia cu cheia la gat)dar astept sa-mi spuneti voi ce parere aveti despre problema asta e mea pt ca m-am gandit de multe ori sa ma despart de prietenul meu dar nu pot pt ca il iubesc prea mult dar nu pot sa-l vad cum sufera pt ca vad ca sufera pt ca nu pot sa-i accept copilul si imi spune de fiecare data ca nu stie cum sa faca sa fie bn ca nu poate sa impace si varza si capra!ast sfaturile voastre va multumesc.
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 28 Decembrie 2012 14:41
|
pai, Claudia, variantele sint urmatoarele: sau il vrei pe "prietenul tau" si atunci iti sufleci minecutele si iti asumi problemele nerezolvate din viata lui: de exemplu educatia copilului, sau iti gasesti alt "prieten" cu care sa copilaresti prin cluburi in continuare. Nu stie sa se lege la sireturi? Probabil nu l-a invatat nimeni. Invata-l!
Intre noi fie vorba, chiar daca ar fi fost copilul VOSTRU ar fi putut fi nu gelos, foarte gelos cind va vede ca va dati atentie unul altuia si nu e el one-man-show si centrul atentiei. Majoritatea copiilor asa sint. Daca te gindesti ca a fost privat de ambii parinti si atentia/afectiunea lor si aruncat pe la bunici, poate poti sa intelegi si motivele pentru care se comporta astfel. Niciodata nu e "vina copilului", intotdeauna e vina adultilor, copilul e ce il cresti.
Iar la capitolul "adulti" intra mama copilului, prietenul tau: si, acum, tu - din moment ce faci parte din familie.
|
quasaria
Postat pe 30 Decembrie 2012 19:46
|
|
Claudia, stai binisor, se poate si mai rau, eu o am pe fiica mea care e in locul prietenului tau, nu face decat sa stea dupa fundul fiica-si de 9 ani jumate,care nu se leaga la sireturi,nu-si face temele, sta pe calculator si cu papusile monstre hugh ,eu nu pot ca bunica sa schimb 2 vorbe fara sa ma intrerupa, 10 minute nu poate astepta sa termin ceva de povestit fiicei mele ca special ma intrerupe, nu a invatat-o romaneste,dar intelege ca e f inteligenta, am venit la ea in alta tara sa o vad si nu pot sa vorbesc cu fiica mea din cauza geloziei si a vanitatii la un copil asa de mic,incredibil,, a rasfatului ,inadmisibl, daca nu-i face un moft tipa la ea, are camera plina cu jucarii, sifonier plin pana sus de haine de firma,de aceea i-am cumparat si eu haine de firma,de cand era mica,cheltuind o mica avere,eu toata ziua visam la nepoata-mea cand nu stiam ce pachet sa mai trimit din tara, avand un salariu mediu, dar cheltuindu-mi toti banii ca sa descopar ca am aruncat cu banii pe un monstru de copil, nu mananca la masa cu mine pt ca sunt in varsta....ehee...te-am consolat? vezi ca se poate si mai rau? mi-au curs lacrimi amare de dezamagire cad s-a suparat fiica-mea pe mine cand i-am atras atentia de greseala care o face....eh...sunt multe lacrimile amare....si depresia....cu rugaciuni rezolvi tu situatia, eu am si alti nepoti, o pensie frumoasa, multumesc lui Dumnezeu....sa auzim de bine...
|
|
|
garbo106329
Postat pe 1 Ianuarie 2013 20:03
|
|
Este mare pacat ca nu va apreciaza!Dar cine credeti ca este de vina pt ca este atat de rasfatata?Eu zic ca parintii ei!O sa regrete cand o sa creasca mai mare dar eu n-as suporta asa ceva cred ca as urechea-o un pic!!eu zic ca merita,din moment ce nu are pic de respect fata de dumneavoastra!
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 3 Ianuarie 2013 12:27
|
eu i-am mai scris ceva bunicutei suparate, dar se pare ca nu i-a convenit si a cerut sa se stearga. 
In primul rind copilul nu "intrerupe" discutia ta cu fiica, copilul vrea sa discute si el impreuna cu voi, e vreo problema sa discutati toate trei?! Idem - e vreo problema sa aiba haine de firma, e un defect asta?!
De ce eu, ca mama de fata, as invata-o pe fie-mea sa respecte pe cineva care n-o respecta?! Copilul meu are aceleasi drepturi ca si mine, pentru a e copilul meu. Discutam impreuna, nu eu monologhez si ea asculta. Idem, daca are vreo parere cind discut cu prietenii mei sau alti membri ai familiei, e libera sa si-o exprime. Fara sa sustinem ca e puerila, si ia sa faca bine sa stea in banca ei. Si, pentru ca ne comportam normal cu ea, nu e frustrata, nu are crize de personalitate, nu s-a dat vreodata cu courul de pamint. Dar stie sa isi sustina foarte bine si argumentat punctul de vedere, in fata altor copii si la fel de bine in fata adultilor, lucru pe care il consider un avantaj.
Si, miss, "urecheala" e ilegala in anumite parti ale lumii, si subscriu intru totul. Ia sa te bage la zdup sa te urecheze si pe tine un pic politia, sa vedem, iti convine? Copilului de ce i-ar conveni - doar pentru ca e mic, nu e tot o persoana?!
|
quasaria
Postat pe 3 Ianuarie 2013 12:49
|
Nu prea stiu ce sa raspund la problema ta...caci nu e una singura ci trei-cel putin...Cam fiecare dintre voi trebuie sa contribuie cumva la stabilirea unui echilibru. Stati odata toti trei si vorbiti despre. Puneti reguli, spuneti-va pasul dar de fata si cu cuvinte alese, nu reprosuri.
Tu, de ex, poti spune copilului asa: stiu ca ai mama departe, tatal tau si cu mine avem o relatie de 4 ani, suntem fericiti impreuna si vrem sa fii fericit si tu. Ce trebuie sa fac eu ?
Nu te mai aseza in bratele prietenului de fata cu copilul, ai timp cand nu e el prezent. Vorbiti! Posibil sa ai surpriza sa ti-l apropii pe copil, sa aiba el insusi nevoie de discutie directa, sa fie scuturat, deblocat.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 3 Ianuarie 2013 13:07
|
329,
Nu e mare pacat mare sa ai haine firmate si munti de jucarii...pacat e cand toate acestea inlocuiesc carente afective si de educatie, cand constituie obstacole in drumul cresterii frumoase. In tarile "dezvoltate" materia a luat locul spiritului. Nu mai plangeti, nu puteti face mai nimic!
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 3 Ianuarie 2013 13:10
|
|
luna... nu stiu daca sint opuse sau complementare cele doua. E o problema doar atunci cind ii dai tot ce iti cere ca sa scapi de el si sa te lase in pace - atunci da, e o problema. Copilul are nevoie de atentie si afectiune mai mult ca orice altceva. In rest, nu cred ca ar trebui sa le limitam obiectele si jucariile si hainele ca sa "nu ii invatam prost". De ce sa nu ii inveti ca POT sa aiba tot ce isi doresc si ca POT sa isi implineasca toate visele - nu ca nu pot?!
|
quasaria
Postat pe 3 Ianuarie 2013 13:20
|
Horvat_Claudia_1, tu la ce varsta ai inceput sa iti legi singura sireturile?
la ce cerinte ai din partea unui copil de 9 ani, imi imaginez ca ai fost un model de copil, educat, manierat, ai stat in banca ta, cand parintii isi ofereau afectiune unul altuia...etc.
egoismul tau este mai mult decat exacerbat, este grotesc si depaseste limitele penibilului.
tu cu tatal copilului stai 5 zile pe saptamna si nu va deranjeaza nimeni! te simti deranjata cand copilul vine la TATAL lui, de doua ori pe saptamana cateva ore????
totusi, la 9 ani, cand copilul acesta nu are nici unul din parinti langa el, in permanenta, tu cum ai vrea sa se comporte? sa isi ia jucariile si sa iasa afara, ca sa poti sta tu cu tatal lui in brate cat e ziua de lunga?
chiar nu ai nimic de facut prin casa, cand copilul isi viziteaza tatal?
nu cred ca ti-a cerut cineva sa iubesti copilul lui, ca si cum ar fi copilul tau sau al vostru, dar macar alea cateva ore, ai bunul simt si lasa-i sa fie impreuna!
altfel, te asigur ca intr-o zi o sa-ti vina, pentru egoismul tau, scadenta si atunci tatal copilului o sa aleaga copilul, si nu pe tine!
femei sunt destule pe pamant, copil deocamdata are doar unul! faptul ca e despartit de mama copilului lui, nu inseamna ca e despartit si de copil, iar tu asta trebuie sa intelegi pentru tine si pentru ei doi, pentru tata si fiu, ca au nevoie unul de altul. iar daca vrei sa il pastrezi pe tata, atunci lasa-l sa fie alaturi de fiul lui!
pune-te in locul prietenului tau... si incearca un exercitiu de imaginatie.
priveste copilul ca fiind al tau si ca vine la tine de doua ori pe saptamana.... ce-ai face? l-ai ignora, ca sa stai cu iubitul tau in brate?
spune ca da, si ai sa demonstrezi ca esti maxim de ipocrita! 
|
heartbit
Postat pe 3 Ianuarie 2013 13:52
|
|
Eu mi-am legat sireturile de cand am inceput scoala!si nu spun ca am fost copilul perfect!E foarte usor sa judeci din afara!eu v-am cerut pareri nu am cerut sa ma judecati si sa nu ai impresia ca eu stau toata ziua buna ziua in bratele prietenului s-a intamplat de cateva ori si oricum nu eu m-am aruncat in bratele lui ci el m-a luat in brate ca sa nu cred eu ca daca e copilul la noi eu sunt inexistenta!A facut-o doar ca sa nu ma simt eu in plus.De ce ai impresia ca eu nu-i las sa petreaca timp impreuna?de cele mai multe ori imi doresc sa plec de acasa dar prietenul meu nu ma lasa..mie mi se pare absurd ca cei care au copii sa aiba pretentia ca aceia care nu au sa inteleaga subit sentimentele materne si paterne si daca s-ar putea sa si le si insuseasca tot atat de subit fiindca in relatia respectiva esti pusa in fata faptului implinit.
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 3 Ianuarie 2013 15:13
|
Claudia, nu judec nimeni din afar, doar i spune prea.
i-am rspuns...nu aici. 
|
Axl_R
Postat pe 3 Ianuarie 2013 16:15
|
Dar unde 
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 3 Ianuarie 2013 19:27
|
|
Dincolo, mai ai un topic pe un alt forum. (comunitate)
|
Axl_R
Postat pe 3 Ianuarie 2013 19:36
|
Bietul copilas! Parinti fara inima si-n plus o mastera care asteapta sa i se spuna ca e bine sa se poate ca o scorpie cu un copil fara aparare...
Mie asta imi pare ca astepti, sa ti se spuna ca e OK ceea ce simti.
Ei bine, nu-i!
Daca tu-ti legai sireturile la 6 ani, cati parinti aveai langa tine la aceeasi varsta?
Ti se pare ca e rasfatat? Bietul copil e bulversat, ceea ce vede el e ca din cele cateva ore pe care le petrece cu taica-su, jumatate din timp e ignorat si cealalta jumatate e privit cu ura...
Cat despre bunica care se plange.... Stiu ce si-ar fi dorit. Ia sa-i dea copilei vreo doua peste bot cand indrazneste sa deschida gura, nu?
Sa nu respire fara aprobare, ca dracu'l ia. Da-n schimb, sa fie ea centrul atentiei, sa fie ascultata cu rasuflarea taiata si copilu' tinut in debara daca se poate...
Ma uit la "bunicile" astea cu inimi "duioase" si mi se face asa o greata.... Si cand ajung neputincioase se intreaba de ce dracu' nu le baga nimeni in seama si ajung pe la azile.
Pai d-aia, ca atunci cand semeni vant, culegi furtuna.
Cat despre tine, Claudia... nu ai cum sa intelegi, pentru ca nu esti mama. Relatia asta cu "prietenul" tau n-o sa mearga nu doar din cauza copilului.
Relatia voastra nu merge pur si simplu, altfel pana acum erati casatoriti. Nici un barbat nu sta doar "incurcat" cu o femeie timp de 4 ani, daca simte ca ea e cea aleasa.... Problema voastra e mult mai adanca.
Dar crede-ma, copilul... e nevinovat.
Am o prietena buna in situatia ta - aproximativ, pentru ca ea s-a casatorit cu un barbat cu copil si au tinut copila la ei... Prietena mea e oo tipa foarte buna, in general.
Totusi, singurele dati cand am vazut-o rautacioasa era cand venea vorba de copilul sotului ei.
Iar azi, cand copilul a crescut, se intreaba de ce nu o iubeste, ca ea si-a facut datoria fata de el.
Datoria, ce-i drept si-a facut-o pentru ca e o tipa cu constiinta si extrem de verticala, dar suflet n-a pus niciodata. Si tot ce vedea in bietul copil erau doar lipsurile.
Trebuie sa ai o inima de parinte sa intelegi si sa ajuti... dupa cum bine vezi, sunt bunici care si-ar tranti nepotii de nu s-ar vedea, deci.... 
Ceea ce-ti spun aici nu e sa incep o disputa, nu te deranja sa imi raspunzi. Ai intrebat. Ti-am raspuns. Stiu ca vrei sa fii aprobata, dar nu se poate. Situatia ta e grea si singurul lucru pe care il poti face e sa tragi aer in piept si sa incerci sa intelegi.
Pana la urma, tu esti adultul, pana una-alta te porti de parca si tu ai avea tot 9 ani.
Eu iti spun ca poti face copilul acela sa te iubeasca, dar pentru asta trebuie intai sa fii si tu dispusa sa-l iubesti.
La inceput macar sa actionezi ca si cand l-ai iubi... daca ai vrea tu, nu ti-ar fi asa de greu, copilul are mare nevoie de cineva pe care sa se bazeze...
Dar ma indoiesc ca tu asta vrei....
|
Opal
Postat pe 3 Ianuarie 2013 19:40
|
claudia, daca tu stiai mai multe la virsta lui e pentru ca parintii tai si-au pierdut timpul sa te invete, in loc sa stea cu iubitul/iubita in brate. Ok?
Nu e vorba de ce simti, e vorba de ce intelegi si de ce faci. Nu trebuie sa "te simti mama" ca sa intelegi ca ala e un prapadit de copil neglijat.
|
quasaria
Postat pe 3 Ianuarie 2013 21:31
|
Claudia, ai inteles eronat ca te-am judecat.
am facut o mica radiografie a ceea ce ai scris tu.
daca ar fi fost sa-ti detaliez mai mult as fi scris mult mai mult decat am scris.
doar atat trebuie sa intelegi, ca nu e cazul sa te simti ofensata cand acel copil se baga intre voi cand va tineti in brate... e un copil, vede la voi afectiune si simte si el nevoia de afectiune... vede la voi fericirea din ochii vostri... si atunci vrea si el o particica de fericire!
totusi e un copil!
|
heartbit
Postat pe 3 Ianuarie 2013 23:49
|
|
Nu ne-am casatorit pentru ca nu am avut cum(probleme financiare)asta nu inseamna ca nu ne iubim!In ziua de azi cati oameni traiesc in concubinaj?asta inseamna ca nu se iubesc si nu se inteleg?Eu sunt de vina ca taicusu nu-l educa?Credeti ca i-am interzis eu asta cumva ca sa pot sta eu cu el?din contra m-as bucura sa vad ca il invata lucruri noi,doar ca el spune ca degeaba ii spune ceva ca oricum merge acasa la bunicasa si acolo face ce vrea.Copilul e confuz nu mai stie cum trebe sa se poarte pentru ca bunicasa il lasa de capul lui,cand vine la noi,noi incercam sa il invatam sa fie cat de cat ordonat si taicasu tot imi spune ca el nu vrea sa stea toata ziua sa-l certe ca nu faci bine ca doar de 2 ori vine la noi si si atunci sa stea sa-l certe?nu sunt eu de vina ca taicasu nu sta sa-l educe!
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 4 Ianuarie 2013 10:28
|
din "iubitul meu" s-a facut "taica-su" 
da' tu, ca pseudomama de ce nu il educi?pe tine cine te opreste? Si ai atata ura in postarea asta, ultima, ca discutiile chiar nu isi mai au rostul...
tu , de fapt, vrei doar sa scapi de copil, de povara suportabilitatii prapaditelor alora de ore cand este la voi....
sper ca nu ai gand sa faci copii...sarmanii
P.S. Inca mai exist 
Va salut, va pup si va iubesc...si va doresc tot ce-i mai bun pe lume pentru voi, toti.
|
dor72_
Postat pe 4 Ianuarie 2013 10:46
|
La fel trandafar i pt tlic. 
|
Axl_R
Postat pe 4 Ianuarie 2013 10:50
|
Vezi ca sunt la Restaurant...cu cafeluta pe masa 
|
dor72_
Postat pe 4 Ianuarie 2013 10:54
|
|
Ba chiar am de gand sa fac copii!!!si sa ma judece cine o vrea!vreau sa educ copilul meu nu pe al alteia!!!
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 4 Ianuarie 2013 11:19
|
E copilul brbatului iubit, nu? Problema e c nu tu eti mama?
Iubire, mda...
|
Axl_R
Postat pe 4 Ianuarie 2013 11:27
|
Claudia, e copilul LUI.
TU geloasa pe copil, nu copilul pe tine: situatie in care , fata draga, cresti mare intai, maturizeaza-te, devino FEMEIE nu fetita si dupa aia gindeste-te sa incurci vreun om, saracul. Pe tine "iombitu' " nu te-a luat sa te creasca: te-a luat sa va faceti impreuna o familie, din persoanele existente acum: el si fie-sau. Se asteapta sa ai capacitatea asta, de a-i fi alaturi sa rezolvati impreuna problemele, nu de a te tavali pe jos a tie nu iti convine ca nu esti tu bebelusul principal. Si, daca nu iti convine, CE?
Esti libera sa pleci, nu?
Suna dur dar asta e - tu esti optionala in viata lui, copilul e definitiv. Nu incerca o competitie, e pierduta deja. Sau te adaptezi, sau poti sa ii spui pa, deja.
|
quasaria
Postat pe 4 Ianuarie 2013 11:44
|
|
Nici nu vreau sa fiu bebelusul principal!E foarte usor sa dai sfaturi...din exterior si foarte usor sa judeci cand nu sti prin ce trec eu si nu incerc sa ma victimizez mi-am cautat-o singura!Oi fi eu insensibila dar cu regret in viata mea eu primez....altii trebuiau sa se gandeasca de o suta de ori inainte de a procrea...copii astia nu-s asa niste sosete...azi ne bucuram ca i avem, maine divortam si i mutam dintr-un dulap in altul.Aaaaa si daca maturizat inseamna sa accept plozii altora fiindca sunt niste cretauri inocente in contextul in care a mea ar deveni un calvar...mersi frumos, prefer sa raman imatura.Mamele sa-si vada de copii lor, sa-i creasca cum trebuie si sa-i protejeze de situatii din astea delicate....NIMENI nu poate substitui rolul unui parinte si pana si a intra sub piele unui copil este foarte greu daca nu esti pregatita sa o faci.
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 4 Ianuarie 2013 12:55
|
Claudia, stiu ca-ti par dure vorbele noastre dar cu mana pe constiinta iti spun ca au in ele mult adevar, multa dreptate...Oamenii astia care ti-au raspuns si-au muncit inima si mintea ca sa-ti dea o viziune a vietii corecta-zic eu. Stiu ca te simti ranita. Eu am fost intr-o situatie asemanatoare mult timp in urma, am suferit destul , stiu despre ce vorbesti. Aveam cam anii tai...din pacate nu am putut scoate iubire -din motive mai complicate si mai dureroase-tot ce am putut face a fost sa ingrijesc copiii (erau doi adolescenti) , sa-i respect, sa-i ascult, sa raspund cu afectiune la putina afectiune care imi era data...Erau doi adolescenti ravasiti de luptele intre parinti, cand imi era mila de ei, cand imi era mila de mine...Nu este simplu deloc, deloc!
Pune cap la cap sfaturile de aici, fa o sinteza, combina cu sentimentele tale dar si cu resentimentele...si vezi ce iese...Nu, nu-i simplu!
Dar pretuieste fiecare comentariu! Fiecare contine intentia de a te ajuta.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 4 Ianuarie 2013 12:58
|
Tu iubesti un barbat care are un copil. Si copilul asta va creste, va tot creste, va fi MEREU prezent in viata tatalui lui...E spre binele tau- in primul rand- sa rezolvi problema.
Daca iubirea pentru barbatul asta e mare si profunda, vei reusi. Daca nu, nu.
Nu stiu cat e problema copilul, cat sentimentul dintre voi adultii.
Are 9 ani, pana penelor, fii generoasa si educa-l tu, cum poti, cat poti. Copiii sunt receptivi, trebuie sa gasesti tu o metoda sa ti-l apropii si sufleteste-de ce nu?
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 4 Ianuarie 2013 13:03
|
pitzi redivivus, nu se lasa si loveste din nou!
nu numai ca nu intelegi nimic din ce se scrie aici, dar te mai si revolti in prostia ta si o tii ca surda pe mormant!
ti-am scris si mai dur, ti-am scris si frumos si nu numai eu, ci si alti colegi de forum.
in afara de faptul ca e copilul alteia, este si copilul lui taica'su, acel taica'su pe care tu pretinzi in mintea ta ca-l iubesti.
am spus doar in mintea ta, ca dupa cum se pare, prapaditul nu stie ce vipera incalzeste la san si carei matracuce ii ofera confortul!
da, asta este realitatea, "taica'su" isi neglijeaza plodul ca sa iti ofere tie confortul si satisfactie! ca iti convine sau nu, asa stau lucrurile.
ca sa-ti mai lamuresc un aspect cu care iar esti confunza... nu te judec pe tine, nu meriti efortul. ci judec situatia pe care ai expus-o si pe care ai batut atata moneda!
daca nu esti in stare sa te ocupi de copilul lui, pentru un minim de educatie, atunci am sa te cred pe cuvant ca o sa fii in stare sa-ti educi plodul tau!
mai bine ai cauta un alt iubit, fara "obligatii", si care sa nu fie nevoit sa isi educe copilul, sa aibe un cont cu multe zerouri intr-o banca elvetiana si sa nu faca decat ce-i spui tu, cand vrei tu si cum vrei tu!
e cel mai bine asa, n-ar mai avea nimeni de suferit!
trandafar, la multi ani! 
|
heartbit
Postat pe 4 Ianuarie 2013 13:07
|
|
Bine ca esti dumneata destept!de ce ai impresia ca as fi o persoana materialista?Vezi-ti de viata ta si lasa-ma pe mine cu a mea!daca nu am anii si experienta dumneata nu inseamna ca sunt proasta!
|
Horvat_Claudia_1
Postat pe 4 Ianuarie 2013 13:23
|
Claudia, nici unul dintre noi nu e suta la suta destept ori suta la suta prost! :) ne diferentiaza doar experientele noastre de viata si-mai ales-felul in care am trecut prin ele...
Esti in dificultate si ai nevoie de ajutor. OK:
Eu vin cu niste marunte sfaturi practice...
Intai analizeaza-ti inima, vrei sa ramai cu omul asta per sempre sau ba? Numai tu poti sti...
In legatura cu copilul...
1. Pregateste-te pentru vizitele lui ca pentru un examen!
2. Cauta sa cunosti ce ii place si ce nu.
3. Cand vine el la voi, pregateste ceva bun, ceva care lui ii place...o mancare, ce stiu eu, vizionati impreuna un film, iesiti in oras, daca-i plac cartile pregateste-i o carte ca si cadou..., vezi ce preferinte muzicale ale, surprinde-l!
4. Intreaba-l mereu cum merge cu scoala. Ce materie ii place, ce nu, ce teme de vacanta are, si le-a facut? Spune-i sa vina cu caietul si cartea si ajuta-l la vreo materie...
5. Nu stie sa-si lege sireturile. Invata-l tu! Pe ton jucaus...ii poti spune pai esti baietel mare, te invat eu cum, il inveti, apoi ii spui bravo!
6. Ii spui iubitului ca stii ca te iubeste si ca nu e cazul sa te tina in brate in fata copilului, ii explici ca acest copil are o anume sensibilitate, un suflet ranit poate si ca nu e cazul sa va imbratisati in prezenta lui.
7. Tu zici. nu e copilul meu, nu am nici o obligatie! Intr-un fel marunt ai dreptate...in altul, nu. Suntem cumva cu totii datori sa-i crestem pe altii...ca sunt ai nostri ori ba nu are importanta...
8. Daca tu vei construi si vei darui ceva acetui copil, iti vei darui tie insati...mai tarziu vei intelege si-ti vei multumi ca ai fost generoasa...chit ca in inima ta nu e tocmai asa, acum...
9. Daca fac un calcul banal de matematica, copilul asta nu si-a avut tatal in cei mai importanti ani. Nu e vina ta!!! Dar pune-te in locul lui...Pune-te mereu in locul celui mai dezavantajat ca tine...
10. Se vede ca si iubitul tau este in dificultatea de a fi tata! OK. cati ca el? Daca-l iubesti, ajuta-l! Iubirea nu e un sentiment, cum zic mereu pe forumul asta...e actiune, e constructie, e evolutie, e cunoastere, e ajutor...e multe...
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 4 Ianuarie 2013 14:49
|
Mai Claudia,de ce mama dreak_ului ai pus problema pe forum daca vizavi de fiecare parere te infoi ca o curca ? Ai primit o multime de sfaturi mai mult decat indicate si omenoase....si de fiecare data ai raspuns ca o sticla de vitriol varsata. Deja esti ridicola. Bleah 
|
Rotty
Postat pe 4 Ianuarie 2013 15:05
|
12:04, 6 Aprilie 2022
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie