ghid pentru o viaţă împlinită
Info
x
info
 
 


Info
x
info
 
 

Nu stiu ce vreau

Voteaza
*****Scor: 5 din 0 voturi
 

Am de trei ani si jumatate o relatie cu un baiat frumos, destept,cu un serviciu ok,ambii -varste de 27 ani.Locuim impreuna fix de la inceputul relatiei,cred ca din prima saptamana.La inceput,cam un an jumate sau 2,am fost topita dupa el,cred ca eu il iubeam pe el mai mult,imi doream enorm sa ne casatorim,fiind si prima lui iubita, asta in cazul in care el n-a mintit si n-a pozat ca ne priceput doar asa,de dragul de a face anatomie timp de cateva luni.
Ca temperamente suntem diferiti.Eu agitata,mereu pe fuga,foarte putin timp la dispozitie, serviciu stresant,tupeu mai mult ca na,trebuie,vise si ambitii multe.El-un tip calm,calculat,daca l-am scos din ritm s-a pierdut,n-are ambitii,se multumeste cu putin,nu vrea mai multi bani decat castiga,nu vrea o functie mai mare desi nu da pe spate cu salariul lui pe nimeni.E drept ca ne descurcam acum,cu ce luam fiecare,dar mai incolo ...?El are si mai mult timp liber decat mine,cam 3 zile din saptamana sta acasa.Eu tot incerc sa-l imping de la spate: termina-ti facultatea, fa scoala de soferi,ia-ti permisul (chestii pe care eu le-am facut deja si mi-au prins bine), pentru ca imi doresc ca el sa fie barbatul in familie,nu eu.Sa preia el hatzurile,ca sa zic asa.
La un moment dat,tot insistand eu cat de subtil puteam,am decis ca el nu se va casatori cu mine niciodata,el incepuse sa-si faca niste planuri de mutare la el in localitate,eu am zis ca nu-l voi urma niciodata,si am zis STOP, ne despartim.Am cunoscut rapid pe altcineva, el s-a mutat de la mine cam intr-o saptamana si am zis sa incerc cu tipul nou sa vad ce iese.Am "migrat" intr-o zi la el acasa,am vazut ce si cum, evident invitata,s-a purtat superfain cu mine, fiind si cu 10 ani mai mare,avea omul ceva scoala la activ la capitolul imbrobodeli.Am plecat de acolo in love, el ma suna pe drum din 10 in 10 minute si ma cerea in casatorie (sa adaug ca nu m-am culcat cu el deloc),facea planuri ca-si vinde apt lui si se muta cu serv.la mine in oras,ca ne luam impreuna un apartament mare, eu avand o garsoniera amarata.Eram superincantata.Cand am ajuns seara acasa, al meu ma astepta in fatza blocului cu flori,cu rugaminti, cerea explicatii ca nnu intelegea de ce.I-am zis ca nu vreau sa fiu a n-spea spitza la caruta lui, ori ma vrea de tot,ori ma lasa.Am vorbit noi,mi-am dat seama ca ma oftica ideea de a lasa pe altcineva sa-mi ia mie baiatul, stiind ca el este totusi un baiat cu un suflet deosebit,si m-am razgandit,am zis sa nu ma intind mai mult decat mi-e plapuma (celalalt,mult mai in varsta si ma experimentat, stia exact ce sa-mi spuna,cum sa le invarta sa ma abureasca bine,ma suna si-mi povestea absolut tot ce face,unde,cand ,raspundea prompt la telefoane,nimic sa para dubios).Mie tot mi se parea ciudat.Am pus o prietena sa-l sune, sa para ca e gresala, evident domnul s-a bagat in seama cu ea, a invitat-o pe la el,dupa ce i-a spus ca el e atat de singur!Am zis:gata cu abureala,i-am dat flit ca am vazut ca nu merita,desi era exact genul de barbat care te tine pe jar,hot rau de tot,imprevizibil,cu surprize,un taur in toata regula.M-am impacat cu amore mio,l-am primit inapoi in garsoniera,happy happy, aveam senzatia ca il iubesc.Am jurat ca nu voi mai mentiona cuvantul casatorie ever.
  citeaza   raspunde

Daca nu stii ce vrei, cu utilizatorii forumului ce ai? Te razbuni pe ei cumva?
  citeaza   raspunde

A trecut timpul de atunci,un an si ceva,noi in continuare impreuna,in continuare ne intelegem bine,fara mari conflicte,dar eu nu mai simt pentru el mare lucru.M-a cerut in casatorie intre timp,initiativa lui,nu a mea de data asta,dar parca nimic nu mai are farmec.Daca inainte abia asteptam sa ma casatoresc,acum nu vreau nici sa ma gandesc.Am acceptat inelul dar tot aman nunta,nu vreau sa cautam local, mi se face greata la simpla idee ca ma casatoresc si ca el va fi omul de care voi fi legata toata viata,fara sanse de scapare decat prin divort.Parca as vrea altceva,nu-mi mai pulseaza sangele in vene cand il vad,mi-e indiferent,nu ma intereseaza ce zice, ce face,ce crede.Sunt in continuare draguta cu el,nu ma port urat,ci normal,dar in sufletul meu simt chestiile astea.Pe de alta parte, el este barbatul pe care l-as dori langa mine, luand matematic si insumand calitati si defecte.Dar cu adaugiri:as vrea sa ma cucereasca,sa-mi ofere din cand in cand o floare, sa-mi spuna cateodata ca sunt frumoasa,,chestii pe care el nu le-a facut niciodata,zice ca nu-l caracterizeaza si nici nu le va face.Eu langa el nu ma simt o femeie atractiva,am noroc ca mai observa cei din jur ca am picioare frumoase sau fund misto sau chestii de-astea care flateaza orgoliul feminin.
Intrebarea mea: ce fac? este normal sa simti asa ceva fata de viitorul sot? ma marit sau nu? si daca ma marit, ce sanse sunt sa-mi treaca toate sentimentele astea ciudate sau mai bine zis sa-mi revina sentimentele fata de el?
El mi-a spus clar ca asta este si nu se va schimba.Asta insemnand no games,no romance, e acolo,langa mine fizic si moral,chiar asa neindraznet cum e el,eu ma lupt sa mut muntii,el ma asista din tribuna.E ok momentan, dar mai tarziu?
Mereu am zis ca vreau langa mine un barbat cu care sa cuceresc lumea, adica la fel ca mine. Ce fac,daca lui nu-i place sa fie asa, sa aiba ambitii?
  citeaza   raspunde

Ceream si eu un sfat.
Daca deranjez,imi sterg mesajele, no pb.
  citeaza   raspunde

asa, si...?
Vreo intrebare? Sau ai vrut sa ne povestesti ce mai faci tu si cum o mai duci?

Mda...am citit acum si capitolul 2.
Eu zic ca nu e ok. Dar depinde care iti sint tie prioritatile.
  citeaza   raspunde

Pai daca ai rabdare si citesti ce-am scris,vei vedea si intrebarile, daca nu, las-o balta! n-am scris de dragul de a ma baga in seama, am scris pentru ca am nevoie de un sfat,evident,serios,de la alte persoane care poate au trecut prin asa ceva. Nu e nevoie sa-mi raspunzi sau sa citesti daca n-ai chef,in definitiv este un forum public, cred eu,fiecare e liber sa scrie si sa intrebe ce vrea. Nu crezi?
  citeaza   raspunde

ti-am spus ca am citit si capitolul 2.
  citeaza   raspunde

AAAA, nu, nu le sterge. Prima opinie la dilema ta: bani n-are, bataios nu e, de sexat bine nu o face! atunci? de ce ti l-ai atarna la gat? ai nevoie de margele noi?
  citeaza   raspunde

sau altfel spus: daca nu il iubesti, de ce sa te casatoresti cu el?
Sau... de ce STAI cu el, de fapt?
  citeaza   raspunde

Cat timp mi-am dorit eu casatoria,n-a vrut el, acum eu sunt animata de alte chestii profesionale, nu-mi mai doresc sa ma casatoresc si tocmai acum s-a trezit el ca vrea musai sa se insoare.
Daca zic nu si-i dau inelul inapoi, inseamna ca ne si despartim,lucru care nu mi-ar cadea tocmai bine,poate si din obisnuinta,rutina,m-am invatat asa,stiind ca el,no matter what,ma asteapta acasa cand ma adun eu de pe drumuri,face o salata si incalzeste o mancare, adica e un fel de prieten,coleg de apt.,intamplator ma si iubeste si facem si sex,cam rar in ultima vreme ca mi-a cam pierit mie cheful
Ce naiba fac,daca nu vrem acelasi lucru?
Tot incerc sa ma conving ca ba da,vreau sa ma casatoresc,si de fiecare data fac atac de panica,pentru ca nu vreau.
N-as vrea nici sa pierd un baiat bun, un tip familist si cuminte,cu care nu prea risc infidelitati, el fiind cel care isi impune sa fie asa, asa considera el ca e normal.
Ce-ar trebui sa simti cand urmeaza sa te casatoresti?
  citeaza   raspunde

maine mai zicem si alte idei dupa cene gandim bine, in noaptea asta! Noapte buna!
  citeaza   raspunde

Una mica inainte de culcare: Citeste topicul cela cu compatibilitati. S-ar putea sa-ti fie de folos!
  citeaza   raspunde

Aici e buba,ca nu-mi mai dau seama daca-l mai iubesc sau nu, efectiv nu mai simt nimic.Sunt atenta fatza de el in continuare, ne sunam, ne spunem toata ziua buna ziua "te iubesc", petrecem mult timp impreuna in aceeasi casa dar fiecare cu preocuparile si hobby-urile lui.
Nu reusesc sa simt nimic,nici ca da,nici ca nu.
  citeaza   raspunde

stabileste-ti prioritatile.
In locul tau, eu i-as da inelul inapoi. Tu esti alta persoana, cu alte asteptari, si daca te multumesti cu asta in continuare - si cu ideea ca la atit se reduce si la atit vrei sa se reduca viata ta pina la batrinete - atunci nu il pierde.

Cind te casatoresti, o faci cu convingerea ca ala e drumul pe care il vrei. Si le inchizi pe toate celelalte - care pot fi mai bune sau pot fi mai proaste.
Ca pe parcurs mai pot fi rasturnari de situatii, e adevarat - dar nu pleci de la premisa asta. Nu te mariti fiind convinsa ca o sa divortezi, n-are sens.
  citeaza   raspunde

Merci,o sa-l citesc,da-mi si un link ca nu stiu unde sa-l caut.

p.s. de cand ma stiu,toti preotii la care a fost maica-mea,si la care am ajuns si eu acum un an,din intamplare (am mers sa-i duc pe ai mei la o biserica si au insistat sa-mi deschisa mie personal preotul cartea) mi-au prezis ca ma voi casatori cu un barbat in uniforma si cu ochii verzi.Tipul meu are ochii albastri si evident fara uniforma. Acum stiu ca suna naiv,dar cand esti confuz,incepi sa mai iei in calcul si premonitiile astea, care nu mi-au fost spuse odata,ci de n ori si de n preoti,cred ca de la 18 ani tot aud asta.
Daca el chiar nu este cel sortit mie? Si chestia asta imi cauzeaza oarecare retinere din a ma arunca cu capul inainte intr-o casatorie.
Voi ce-ati face daca ati fi in locul meu? Suna stupid,dar asta e.
  citeaza   raspunde

Multumesc pentru raspunsuri,o sa ma gandesc la chestiile astea,oricum im prinde bine sa discut cu cineva treburile astea.Noapte buna si multumesc mult inca o data.Eu mai raman prin zona,daca va mai vine vreo idee,aici sunt :)
  citeaza   raspunde

De la: luizutzaomie, la data 2011-04-28 23:49:40Cat timp mi-am dorit eu casatoria,n-a vrut el, acum eu sunt animata de alte chestii profesionale, nu-mi mai doresc sa ma casatoresc si tocmai acum s-a trezit el ca vrea musai sa se insoare.
Daca zic nu si-i dau inelul inapoi, inseamna ca ne si despartim,lucru care nu mi-ar cadea tocmai bine,poate si din obisnuinta,rutina,m-am invatat asa,stiind ca el,no matter what,ma asteapta acasa cand ma adun eu de pe drumuri,face o salata si incalzeste o mancare, adica e un fel de prieten,coleg de apt.,intamplator ma si iubeste si facem si sex,cam rar in ultima vreme ca mi-a cam pierit mie cheful
Ce naiba fac,daca nu vrem acelasi lucru?
Tot incerc sa ma conving ca ba da,vreau sa ma casatoresc,si de fiecare data fac atac de panica,pentru ca nu vreau.
N-as vrea nici sa pierd un baiat bun, un tip familist si cuminte,cu care nu prea risc infidelitati, el fiind cel care isi impune sa fie asa, asa considera el ca e normal.
Ce-ar trebui sa simti cand urmeaza sa te casatoresti?


,,Ce-ar trebui sa simti cand urmeaza sa te casatoresti?" ..Intrebarea ta este ar trebui sa fie definitorie, cu siguranta nu asta iti doresti acum ...fie ca ti-e teama de ,,incorsetarea " numita casatorie...fie ca pur si simplu ai alte prioritati in acest moment. Daca el isi doreste in clipa asta sa se insoare...asta nu inseamna ca tu trebuie sa faci pasul doar pt ca el vrea asta. in plus eu cred ca legalizarea unei relatii nu inseamna mare lucru...pentru multi a devenit aproape irelevanta...multi o fac doar constransi de imprejurari. Eu cred ca tu vezi in el un amic , prieten , unul care tine de cald....dar mai gandeste-te daca il si iubesti ..pt ca altminteri va fi un ,,plictis total" si casatorita si fara :-) Succes!
  citeaza   raspunde

a mai venit o parere...sper sa fie de folos :-) Cele bune!
  citeaza   raspunde

eu as pune putina distanta .. pentru o perioada. Sa vezi tu ce vrei de fapt. El nu se va schimba si iti spun din propria experienta. Un om care nu iti ofera micile bucurii de care tu tanjesti acum ... nu ti le va oferi peste cativa ani. Niciun om nu se schimba in bine dupa casatorie. In "binele" pe care il vrem noi la inceputul casatoriei :)
Chestia cu preotul.... cu cartea ... nu stiu sa-ti raspund .. nu ma pasioneaza.. Dar ai face ceva in viata ta doar pentru ca spune cineva sa faci asa? Mai ales in situatia alegerii drumului?
Nu iti mai place viata pe care o aveai inainte pentru ca ti s-a deschis o alta ... Ai vazut ca mai sunt si alti barbati pe lumea asta si care ofera mai mult... dar oare nu ofera doar vorbe???
  citeaza   raspunde

eu...dupa 30 de ani am ajuns la concluzia ca e o chestie foarte vaga "ce ofera el". Oamenii nu sint scanabili. Tot ce iti ofera este ce simti ca iti ofera. In rest, nu ai alt adevar.

Daca te poate face fericita doar cu doua vorbe, perfect. Esti fericita. Ce poti sa pretinzi mai mult?
Daca nu te poate face fericita chiar daca iti aduce luna de pe cer - nu te face fericita, deci nu iti ofera suficient.

In rest, criteriile sint volatile....
  citeaza   raspunde

De la: luizutzaomie, la data 2011-04-28 23:37:15A trecut timpul de atunci,un an si ceva,noi in continuare impreuna,in continuare ne intelegem bine,fara mari conflicte,dar eu nu mai simt pentru el mare lucru.M-a cerut in casatorie intre timp,initiativa lui,nu a mea de data asta,dar parca nimic nu mai are farmec.Daca inainte abia asteptam sa ma casatoresc,acum nu vreau nici sa ma gandesc.Am acceptat inelul dar tot aman nunta,nu vreau sa cautam local, mi se face greata la simpla idee ca ma casatoresc si ca el va fi omul de care voi fi legata toata viata,fara sanse de scapare decat prin divort.Parca as vrea altceva,nu-mi mai pulseaza sangele in vene cand il vad,mi-e indiferent,nu ma intereseaza ce zice, ce face,ce crede.Sunt in continuare draguta cu el,nu ma port urat,ci normal,dar in sufletul meu simt chestiile astea.Pe de alta parte, el este barbatul pe care l-as dori langa mine, luand matematic si insumand calitati si defecte.Dar cu adaugiri:as vrea sa ma cucereasca,sa-mi ofere din cand in cand o floare, sa-mi spuna cateodata ca sunt frumoasa,,chestii pe care el nu le-a facut niciodata,zice ca nu-l caracterizeaza si nici nu le va face.Eu langa el nu ma simt o femeie atractiva,am noroc ca mai observa cei din jur ca am picioare frumoase sau fund misto sau chestii de-astea care flateaza orgoliul feminin.
Intrebarea mea: ce fac? este normal sa simti asa ceva fata de viitorul sot? ma marit sau nu? si daca ma marit, ce sanse sunt sa-mi treaca toate sentimentele astea ciudate sau mai bine zis sa-mi revina sentimentele fata de el?
El mi-a spus clar ca asta este si nu se va schimba.Asta insemnand no games,no romance, e acolo,langa mine fizic si moral,chiar asa neindraznet cum e el,eu ma lupt sa mut muntii,el ma asista din tribuna.E ok momentan, dar mai tarziu?
Mereu am zis ca vreau langa mine un barbat cu care sa cuceresc lumea, adica la fel ca mine. Ce fac,daca lui nu-i place sa fie asa, sa aiba ambitii?



incearca sa( te) privesti ( in)relatie ca simplu spectator cu ,,ochii mintii" ...si ai sa gasesti raspunsul . eu cam intuiesc in parte inclina balanta..
  citeaza   raspunde

eu cred ca tipul are un fond relativ bun ...dar chiar nu e de ajuns pt a fonda o relatie .As mai crede ca el nu are ,,acel ceva " ....pe care tu-l doresti la un barbat...daca faci pasul e posibil sa te gandesti repede la divort...sau , varianta 2 ,sa te complaci in ceva mediocru.
  citeaza   raspunde

sau varianta 3 .. sa cauti completare .....
  citeaza   raspunde

varianta asta ar fi cam necinstita( desigur nu intr-o acceptiune ,,morala" ) in primul rand fata de propria ei persoana...dar sigur , nu e exclusa. Dar e cam trist sa ia in calcul varianta asta inca dinainte de a se marita :-)))
  citeaza   raspunde

da .. asa este ... poate m-a influentat prea tare tot ce citesc pe aici ...
  citeaza   raspunde

M-am trezit cu idei proas(pe)te si as zice eu...cu valoare . Ia-ti un animalut (pisica sau caine) si vezi daca nu cumva si ele iti pot crea acelasi confort caldut pe care-l mentionezi ca avantaj....si un hint: la despartirea de animalut, nu va trebui sa imparti nimic din avere.
  citeaza   raspunde

De la: luizutzaomie, la data 2011-04-28 23:58:02Merci,o sa-l citesc,da-mi si un link ca nu stiu unde sa-l caut.

p.s. de cand ma stiu,toti preotii la care a fost maica-mea,si la care am ajuns si eu acum un an,din intamplare (am mers sa-i duc pe ai mei la o biserica si au insistat sa-mi deschisa mie personal preotul cartea) mi-au prezis ca ma voi casatori cu un barbat in uniforma si cu ochii verzi.Tipul meu are ochii albastri si evident fara uniforma. Acum stiu ca suna naiv,dar cand esti confuz,incepi sa mai iei in calcul si premonitiile astea, care nu mi-au fost spuse odata,ci de n ori si de n preoti,cred ca de la 18 ani tot aud asta.
Daca el chiar nu este cel sortit mie? Si chestia asta imi cauzeaza oarecare retinere din a ma arunca cu capul inainte intr-o casatorie.
Voi ce-ati face daca ati fi in locul meu? Suna stupid,dar asta e.


Luizuta, nu ar trebui sa crezi in prostii. Stii ce inseamna acea uniforma in vocabularul acestor "preoti"? Un om cu studii, cultivat, invatat, cu prestanta. Iar ochii verzi pot fi cu succes si albastrii.
Tu trebuie sa iei in considerare altceva. Trebuie sa te intrebi si sa-ti raspunzi sincer, fara sa te mai gandesti la altceva pe alaturi: e omul cu care vrei sa-ti traiesti restul vietii? Il vezi langa tine si peste 20 de ani? Te vezi fericita in aceeasi casa cu el ani multi de acum inainte? Ti-ai imaginat cum ar fii copiii vostri, ai tai si ai lui? Daca consideri ca si peste 20 de ani, cand veti fi carunti si cu mai multa experienta de viata amandoi, vei vedea in el omul langa care ai vrea sa-ti petreci restul vietii, atunci marita-te. Daca nu, mai asteapta, are balta peste.
Cert este ca soarta nu ti-o scrii singur. Daca tu consideri ca nu e el bun, probabil cel care iti e sortit te asteapta undeva. Poate ca viata ta nu va mai fi asa roz cu altul, dar daca asa ti-e scris si tu asta cauti... Bafta multa
  citeaza   raspunde

ea nu e fericita acum cu el...cum crezi ca ar fi fericita peste 20 de ani?
  citeaza   raspunde

cu altul????
  citeaza   raspunde

sau poate nu tine neaparat sa fie fericita...
  citeaza   raspunde

Raspunde Varianta pentru tiparire   
Mergi la: