Am nevoie de sfaturi

Buna! Accesez pentru prima oara acest site, care mi se pare extrem de interesant si dragut...sunt o viitoare mamica, astept o fetita, suntem inca micuti avem doar 5 luni insa nu despre sarcina doresc sa vorbesc.
Trec printr-o situatie careia nu prea reusesc sa-i dau de capat. Imi iubesc tare mult sotul, sunt innebunita dupa el. Suntem casatoriti de aproape 3 ani si suntem impreuna de 6 ani. Ne-am cunoscut in liceu si de atunci am ramas impreuna. Am fost prima pentru el si la fel si el pentru mine.
Totul a inceput intr-o zi cand si-a condus o colega de serviciu pana acasa, nu mi-a spus insa am descoperit fara sa vreau sunandu-l la telefon. Mi-a recunoscut, mi-a spus ca nu s-a intamplat nimic si ca nu stie ce a fost in capul lui de nu mi-a spus. El de obicei imi spune tot ce se intampla si ne sfatuim in toate cele. Am trecut peste pentru ca am incredere in el. Ul terior s-a mai intamplat ceva, a incercat sa o sune intr-o seara cand sarbatoream cu prietenii revelionul, nu a apucat pentru ca l-am chemat si pentru ca nu-mi raspundea m-am dus in camera. Mi-a recunoscut si de data asta; mi-a motivat cum ca a procedat in asa fel deoarece stia de intamplarea anterioara (cu condusul acasa) si nu a vrut sa ma supere.
MI-a spus ca se intelege foarte bine cu aceasta fata la servici, ca au pareri comune si nu nu mai cu ea, cu toata lumea de altfel.
Sotul meu este genul de persoana care te face sa te simti confortabil, sa te deschizi, este optimist si se face placut. Lucru care nu este deranjant pentru mine insa se poate interpreta gresit.
De la aceste doua situatii pe care le-am precizat, am inceput sa ma schimb, i-am cautat in telefoane, in mail-uri...si am gasit mesaje schimbate intre ei insa nu incriminatoare. El oricum sterge toate mesajele pe care le trimite catre ea insa nu si invers. Mesajele primite de la ea nu ar da de banuit nimic nasol. Insa ce nu-mi place este ca isi tine telefonul de serviciu pe "silent". Recunosc ca i-am citit mail-urile si i-am spus treaba asta, am discutat insa m-a asigurat ca nu este nimic intre ei.
Comportamentul lui nu este diferit, imi arata ca ma iubeste, imi trimite mesaje, se poarta frumos cu mine.....la fel ca atunci cand ne-am cunoscut si la fel ca pana sa apara acesta situatie.
Nu stiu ce sa fac........il iubesc tare mult, sunt topita dupa el.....mi-am promis ca nu-i mai caut in telefoane insa parca nu ma pot abtine......nu stiu daca sa fiu in continuare suspicioasa sau sa incep sa "lupt" sa il fac sa o uite si nu si-o doreasca prin preajma (aici cum v-am spus nu am certitudinea clara, nu am dovezi). Tind mai mult la a doua varianta, de a fi tot ceea ce isi doreste: amanta, confidenta, sotie, prietena.....tot;
Bebelusul nostru nu trebuie sa sufere si de fiecare data cand imi mai apar ganduri din acestea imi gasesc o alta preocupare pentru ca sunt constienta ca nu ii face bine.
Vreau sa-mi spuneti daca au luat-o hormonii mei razna din cauza sarcinii sau ar fi un motiv real de ingrijorare.
Va rog sa ma scuzati daca v-am ocupat timpul cu problemele mele insa sunt deschisa la sfaturi cat si la metode de relaxare si uitare a problemele, dar in acelasi timp si de rezolvarea a lor.
Va multumesc anticipat!


BRINDUSA_2007
Postat pe 26 Februarie 2009 10:26
eu zic sa vb cu el sa ii spui ca nu te simti confortabil in situatia in care tu esti insarcinata si el isi conduce colegele acasa . nu cred ca e ceva de ingrijorat , dar spune-i ca nu iti place sa se ascunda de tine (sa vb cu ea pe ascuns, sa isi stearga mesajele pe care i le-a trmis etc), si ca prioritatea lui tre sa fiti voi 2 (TU SI BB), si intreaba-l cum ati putea face pt ca toata lumea sa fie multumita . Adica nu poti sa ii interzici sa vb cu ea, dar macar spune-i ca te deranjeaza ca se ascunde de tine, incercati sa petreceti mai mult timp impreuna, sau orice altceva te face pe tine fericita (pe perioada sarcinii nu tb sa ai griji din astea, nu face bine lui bb). Pe de alta parte, incearca si tu sa nu te mai stresezi cu chetsii pe care singura zici ca nu le-ai putut demonstra, si incearca dsa gandesti pozitiv si sa ii oferi lui bb siguranta afectyva de care are nevoie Vb cu el neaparart. gandeste-te ca dupa ce nasti, daca stai cu copilul acasa o sa te simti intr-un final tare singura daca ai sa traiesti cu teama ca pe cand tu stai sa cresti copilul, el e sofer pt alte colege etc.
ruschita
Postat pe 26 Februarie 2009 10:50
E foarte bine cum ti-a zis ruschita. Iesiti toti 3 in oras si uita-te cum se comporta unul cu celalalt. E posibil doar sa fie prieteni, sa se impace bine dar trebuie sa fii si realista...sa nu se ajunga mai departe. Si nu ii mai arata ca esti suspicioasa, pana nu ai o dovada clara, pt ca astfel iti va ascunde in continuare. Si sincer nu mi se pare corect ca a sters mesajele care i le-a trimis, pt ca daca le lasa dovedea ca nu are nimic de ascuns. Daca le-a sters, probabil scria acolo ceva ce te deranja. Nu trebuie sa te iei dupa mine, dar poti lua in considerare si asta. Toate cele bune!
anflo
Postat pe 26 Februarie 2009 12:48
Buna Florentina. Cum a zis si fetele, nu te mai consuma, totul merge la bebe, eu am suferit f mult toata sarcina si se vede la baiatul meu, este tot timpul marait, plangacios si acum la 3 ani si 4 luni f nervos. Fii tare. Parerea mea, e ca el sa nu stie ca il controlezi, oricat incerci nu te poti abtine si e normal. Nu ii arata ca il controlezi, cel putin nu pe fata, pentru ca sa nu i se puna pe creierasi si atunci sa gaseasca motiv sa se duca. Nu prea este placut o prietenie asa intre un barbat insurat, care asteapta si un bebe, dar, daca este strict colegialitate este k. Oricum, teama deja ti sa strecurat si nu e bine. Mai stai cu el de vb si spune-i. Iti mai zic ceva, si nu cu rautate, un barbat, care nu a mai avut alte relatii cu alte femei, sunt curiosi, f curiosi, nu sunt ca o femeie, care daca a fost primul sa ramana si ultimul, deci...nu bag mana in foc, ca s-ar duce, dar nici ca nu s-ar duce. Si cum ti-a mai spus si Ruschita, trebuie sa te linistesti si sa il apropii prin alte metode, pentru ca atunci cand se va naste bebita, intr-adevar, vei avea nevoie de tot sprijinul, si sa fii tu linistita ptr ca cea mica va simti tot. Eu iti urez din Suflet sa nu fie absolut nimic. Si tu ai tare grija de tine si de aia mica. In cazul in care vrei sa mai vb cu cineva, si ai adresa de mess, a mea este:nandanicaeve@yahoo.com. Fii tare... Ptr Tine si Ptr aia mica. Pup
Kiki_Mic
Postat pe 26 Februarie 2009 13:02
Florentina83 felicitari pentru bebita iar parerea mea e sa incerci sa fii cat se poate de calma si sa nu-ti mai faci atatea ganduri negre daca el te-a asigurat ca nu este nimic intre el si colega lui decat o simpla relatie de colegialitate eu zic sa-l crezi pe el pana la proba contrarie mai ales ca nu ai nici o dovada si de fiecare data ti-a recunoscut putea sa minta nu?
Pentru linistea ta mai stai o data de vorba cu el si spune-i clar ce te deranjeaza si intreaba-l daca ar fi in locul tau cum ar reactina iar sfatul meu e sa nu faci o furtuna intr-un pahar cu apa.Iti doresc nastere cel putin la fel de usoara ca a mea.Pupici
SEBY1YEAR
Postat pe 26 Februarie 2009 13:14
Florentina83 iar acum hai sa-ti spun ceva eu lucrez la o firma de distributie (acum stau acasa cu bebe) si in fiecare dimineata venea cate un coleg sa ma ia pentru ca prin fata blocului meu treceau vreo 6-7 colegi fiecare cu masini de la firma. Sotul meu lucra in cealalta parte a orasului si ii era peste mana sa ma duca iar troleu ba il pierdeam si ajungeam prea tarziu ba era foarte aglomerat mai ales vara si mai era si un miros ciudat ....(iti dai seama ca atunci cand am fost gravida cred ca as fi vomitat de nu mai statea nimeni in troleu).O discutie la inceput am avut si noi pentru ca i se parea ciudat sa ma sune cate cineva si sa ma ia sau sa ma aduca seara acasa dar a inteles si de 6 ani de cand suntem casatoriti nu am mai avut astfel de discutii si apropo am schimbat vreo 3 locuri de munca de atunci si iti dai seama cati colegi s-au perindat pe la blocul meu de atunci si apropo cati o sa se mai perinde
SEBY1YEAR
Postat pe 26 Februarie 2009 13:29
corect, vasi...dar cu cati ai stat sa schimbi mesaje? Eu cand zic asta...ma gandesc la mine si la sotul meu...Nici noi nu am avut astfel de situatii si suntem impreuna de 6 ani. Si eu m-as panica sa vad ca isi trimit unul altuia sms-uri. Nu zic ca intre ei ar fi ceva. Cea mai buna solutie ar fi sa se intereseze si sa discute cu sotul cat se poate de deschis. Totul are o limita. Macar sa devina prietena comuna, ca altfel suspiciunile vor continua.
anflo
Postat pe 26 Februarie 2009 13:47
eu zic asa: vorbeste cu el spune-i exact ce simti si fa-l sa inteleaga exact , adica el cum s-ar simti in locul tau: pe colega poate o poate duce oricine acasa, dar familia lui nu o poate uni decat el si cu tine. conteaza adica mai mult linistea si fericirea ta decat plimbatul colegei , ca doar, cu tine o sa isi petreaca restul vietii, nu pe masina ca sofer pt unul si pt altul, nu? adica, nu cred ca vreuna din sotiile celor care o conduceu pe vasilica, statea acasa insarcinata si plina de ganduri negre, sigur fiecare vorbise cu consoarta si ea era de acord cu asta (mesaje, emailuri, tel in toiul petrecerii de revelion nici eu nu mi-am dat cu nimeni, poate doar sms cu "craciun fericit", dar nu in timpul petrecerii cu prietenii si familia....Trebuie insa sa mentuionez ca eu sunt o fire f geloasa si tocmai de asta cred ca trebuie clarificat totul ca sa nu innebunim aman2 Ca desigur nici sa te pisalogeasca cineva fara motiv nu-i prea placut... Asa ca deci, vb cu el si lamuriti clar situatia) Iar pt tine, pt linistea ta, eu zic sa te decizi , in urma acestei discutii, si sa nu ii mai cauti in tel si in emailuri ca asta dovedeste si ca nuai incredere in el, si in plus o sa te imbolnavesti si tu de nervi cautand dupa nimicuri
ruschita
Postat pe 26 Februarie 2009 13:55
sa ti spun ce as face in locul tau in primul rand as incerca sa aflu mai multe despre ea(casatorita ?si altelle)incearca sa vezi cat de bine o cunoaste el ce stie despre ea....apoi dak e prietena cu el cunoasteo si u dak e .... din experienta iti spun ca prietenia dintere un barbat si o femeie depaseste bariera si se ajunge la alte lucruri am patitcu asa sisa prietena din copilarie .....si cum ti au zis si fetele cak nu era nimic de ascuns nu stergea nimic eu nu as renunta sa cercetez dar nici nu l as bate la cap cu diplomatie si fara sa jignesti k in cazul in care greseesti si e o prietenie nevinovata sa nu pari paranoika nu a fost cazu la mine am avut dreptate ...siiiiiiiiii fii pregatita sa ierti nu stiu dak zic bine dar inainte de a te agita prea mult gandestete k bb simte cand tu suferi si il poate afecta trebuie sa fii calma si linistita si sotul tau trebuie sa te ajute sa te simti bine ....mult noroc si sa auzim de bine sa aflii adevarul sssssssssiiiisa de a dumnezeu sa ti fie favorabil ...numai bn!!!!! si ai incredere in tine....ajuta
onutza_kidz
Postat pe 26 Februarie 2009 14:09
chestia cu sms-urile mi se pare si mie cam ambigua cel putin nu trebuia sa le stearga dar parerea mea e ca pana la proba contrarie trebuie sa ai incredere in sotul tau discutati iar discutia trebuie sa plece de la premiza ca nu e nimic intre ei in nici un caz invers.
SEBY1YEAR
Postat pe 26 Februarie 2009 14:10
anflo chestia cu prietena comuna mi se pare comica ma gandesc cum ar fi sa ma imprietenesc eu cu o persoana pe care as banui-o ca ar avea ceva cu sotul meu
SEBY1YEAR
Postat pe 26 Februarie 2009 14:15
fetelor va doresc o zi frumoasa ma duc sa ma pregatesc sa ies pe afara cu puiutul meu cand se trezeste ca la noi e soare si cald de zici ca e primavara pupici si toate cele bune.
SEBY1YEAR
Postat pe 26 Februarie 2009 14:18
Buna!E greu sa treci prin astfel de momente cand esti gravida parerea mea si sper sa nu ti se para ciudata este sa te rogi la Maicuta Domnului ca Dumnezeu sa ii dea curaj si putere sotului tau sa iti spuna adevarul si sa ai puterea sa il ierti daca a gresit cu ceva si sa fiti o famile unita,sincera si sa te respecte pt ca o meriti sa se gandeasca ca o sa aveti un bebelus rodul iubirii voastre.Doamne Ajuta!
maria_serafim
Postat pe 26 Februarie 2009 14:40
Florentina83
Felicitari pt. bebe! In primul rand ai grija de tine asta e cel mai important.
Stau sa ma gandesc daca sa ma dau cu parerea sau nu?... De ce? Si eu am trecut printr-o situatie asemanatoare, adica exact ca a ta. Si noi suntem impreuna din liceu, adica de 13 ani, suntem casatoriti de 4 ani, iar acum avem un copil minunat de 2 ani.
Cand eram in 5 luni gravida ( ca si tine) au inceput si la noi mesjele, mailurile s.a.m.d. Poate daca nu s-ar fi schimbat un pic si el nu m-ar fi interesat sa intru in telefon si in mail, dar s-a schimbat. Cum? Pur si simplu nu mai era asa de atent la mine, intarzia, ducea pe toata lumea acasa. Era afectuos, dar lipsea ceva. Am zis: E sarcina de vina si hormonii. dar nu a fost asa. A fost exact ce am banuit. Lipsa experientei cu alta persoana,oare cum ar fi daca...?
De atunci a inceput calvarul meu, am incercat sa vb cu el si el imi zicea sa nu imi fac griji ca nu e nimic decat o simpla prietenie. O femeie cand banuieste, nu banuieste degeaba. sa nu intelegeti ca l-am urmarit, nici pe-aproape. Mi-au venit ca furnizate informatiile, s-au chiar eu am dat nas in nas cu el.
Ideea e ca am discutat si am luat hotararea sa iert. Dar in suflet am ceva ce ma macina, gelozia poate. Nu pot sa uit si treptat treptat marea iubire a cam disparut si acum stau sa ma gandesc ce sa fac. Am o fetita minunata, e toata bucuria mea, dar casnicia e un peripluu de certuri, pe care nici macar eu nu le incep.
Eu sper ca la tine sa fie iubirea lui mai mare decat intrebarea"oare cum ar fi daca?" E posibil sa gresesc ca iti spun, dar sa nu uitam ca tot de la mesaje s-a pornit si la mine.
E adevarat si ca fiecare e unic in felul lui si e posibil sa nu fie cazul tau! Eu iti doresc sa nu fie si sa ai parte de o iubire nemarginita alaturi de sotul si de bebita ta!
iffiuanamaria
Postat pe 2 Martie 2009 14:16
Buna! Sunt tot eu Florentina83 insa nu am mai reusit sa ma autentific cu acelasi nume...nu stiu de ce.
Sunt extrem de dezamagita, va multumesc tuturor pentru sfaturi, ganduri bune....le-am urmat, am vorbit cu el incercand sa-l fac sa inteleaga anumite lucruri...a inteles pe moment, era foarte tandru, afectuos si in continuare comportamentul lui este exemplar, este cel mai iubitor om de pe planeta. Ma hotarasem ca atata timp cat exista intre noi sentimente, cel putin din partea mea voi lupta cat voi putea asa cum ma sfatuiseti si voi. Vreau sa va spun ca acum 2 week-enduri am fost plecati 3 zile, vi-du si totul a fost extraordinar:) ne-am inteles perfect, am fost cat se poate de intelegatoare, amanta....etc. Comportamentul lui asemenea...un tip extraordinar...ne-am intors in Buc si sapt ce a urmat nu am avut raport deloc in ciuda dorintei mele de a face acest lucru...imi motiva ca este obosit, a stat peste program insa era in continuare un tip suuuper. Vreau sa va spun ca duminica asta am avut raport...iar azi in drum spre servici fiind aglomerat am stat sa ma gandesc la vrute si nevrute. Bineinteles, ajunsa la servici am accesat contul lui de mail si am descoperit ca tot timpul cat noi am fost plecati ei si-au scris....iar nelinistea mea privind relatia dintre ei doi mi-a fost confirmata....sunt impreuna, se culca impreuna si au sentimente unul fata de celalalt (cel putin asa reiese din mail-uri). Nu stiu ce sa fac, as vrea sa-l confrunt dar parca nu.....as vrea sa mai astept sa vad ce se intampla dar parca nu.......incerc sa ma linistesc si reusesc pe moment apoi nu......o parte din mine vrea sa-l confrunte, sa termine o data...o alta parte imi spune sa lupt sa-l fac sa nu o mai doreasca.
Peste 2 sapt pleaca intr-o delegatie, 3 zile 2 nopti, mi-a spus ca merge doar el cu sefa lui si ca sa stau linistita.....dar nu mai pot sta....as vrea sa stau pan trece acea delegatie si daca tot nu se schimba nimic sa vorbesc cu el si sa o termin
Dar il iubesc ata de mult, il iubesc nespus de mult....si ma face in fiecare zi sa-l iubesc nespus de mult pentru ca este dragastos cu mine, cu noi.........
florentina_neagu83
Postat pe 9 Martie 2009 13:54
imi pare rau pt tot ce ti se intampla mai ales ca acum ca esti gravida si ai nevoie de liniste, iubire,caldura.Sincer nici nu stiu ce as putea sa iti spun sa te intaresc sa treci mai usor peste astfel de momente grele decat sa iti dea Dumnezeu si Maicuta Domnului sanatate putere de viata si sa aiba grija de bebicul care va veni pe lume si sa nu uiti niciodata ca cea mai mare nevoie are de mamica care esti tu(mi-au dat si lacrimile cand ma gandesc la barbatii astia;parca au innebunit de isi cauta fericirea in alta parte cand o au deja li s-au urat cu binele)si femeile sufera si isi alina singura durerea ca lor prea putin le pasa dar ma opresc aici sa nu mai continui cu,cuv. grele dure.Sanatate multa si liniste sufleteasca cat de curannnnnnnnnnnnnddddddddddddd.
maria_serafim
Postat pe 9 Martie 2009 15:16
Tare rau imi pare ca am avut dreptate . Sincer s-ar putea sa fie o toana a lui si poate o sa ii treaca. Dar din experienta proprie iti spun ca iti va fii greu sa treci peste. Iar daca se mai si culca cu ea....Greu de dat un sfat.
Iti inteleg nelinistea ata de bine.
iffiuanamaria
Postat pe 9 Martie 2009 15:16
Acum sunt mai calma un pic....nu-mi mai bate inima in piept atat de tare.
M-am hotarat sa nu-l confrunt azi.....vreau eu sa fac tot ce imi sta in putina pentru a-l face sa revina la mine si daca nu reusesc atunci imi voi lua inima in dinti si-l voi confrunta....dar inca am sentimente pentru el si nu vreau sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca.......
Am salvat discutiile in eventualitatea stergerii lor de pe mail si o sa le tin la mine.
Amimami, tu cum ti-ai dat seama ca el s-a intors la tine? Sau daca l-ai confruntat si ti-a recunoscut cum de ai fost sigura din nou pe el?
Maria iti multumesc din suflet acum toate rugaciunile mele sunt intoarse catre Dumnezeu pentru ca este singura mea speranta si-l voi ajuta si eu in masura in care pot.
florentina_neagu83
Postat pe 9 Martie 2009 16:18
florentina_neagu83 imi pare nespus de rau ca s-a ajuns pana aici si mai ales ca trebuie sa treci prin asa ceva tocmai acum cand esti gravida oricum daca tot te hotarasti sa ai o discutie cu el incearca sa fii cat se poate de calma pentru ca orice suparare a ta o simte si copilul asa ca ai foarte mare grija pentru ca tu esti mama si de tine depinde sa fie copilul sanatos cat despre sotul tau
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 17:04
sincer, eu mi-as lua liber si m-as duce cu ei in delegatia minune (eu sunt impulsiva si daca imi vin pitici pe creier, nu ma calmez usor. Cred ca cel mai mult conteaza ce simti tu. Mi se pare insa cam aiurea ca pana sa ii spui ca te simti foarte rau din cauza faptelor lui, nu i-ai gasit nimic dubios in mesajele pe care le-ai gasit, si dupa ce ai vb cu el, te-a lasat sa gasesti mesaje incriminatoare (ca zici ca pana atuncea le stergea). Oricum, nu cred ca iti va fi usor sa mai ai inceredere in el cum aveai inainte: colega lui este mereu cu el la munca, petrec impreuna cea mai mare parte din zi. Acasa cu tine (treaz zic) cat sta? 3 ore? 4? Oricum, indiferent ce decie vei lua si cum se va rezolva problema, gandeste-te (si poate reusesti sa il faci si pe el sa se gandeasca) ca cel mai important este totusi sa ii fie bine copilului , si sa incercati sa faceti astfel incat sa nu sufere el. Eu vorbesc din experienta mea de copil (adolescenta de fapt eram) cand am descoperit ca tatal o insela pe mama. Nici macar nu stiam daca ea stie sau nu, primul impuls a fost sa ii zic ei (sa nu mai creada in el ca o naiva), dar pe urma m-am gandit ca poate ea nu stie si daca ii zic eu doar o ranesc degeaba,... Foarte rau m-am simtit oricum in postura asta, si nu cred ca nici un copil nu trebuie pus in asa ipostaza. Nu pot decat sa iti doresc tot binele din lume si putere multa (ca ai nevoie, eu nu stiu ce as face in situatia ta. De fapt nu mai am cum sa fiu in asa situatie pt ca nu mai sunt la prima sarcina, deci chiar nu imi pot imagina ce trebuie sa simti tu acum ) Poate ar ajuta sa afli cumva ce anume iilipseste: daca e (cum zicea cineva mai sus) doar o curiozitate de moment (sa vada cum sunt alte femei), sau ce ii lipseste, ce nu-i convine, ce l-a facut sa apeleze la asa ceva...
ruschita
Postat pe 9 Martie 2009 17:33
eu una sincera sa fiu nu cred ca as accepta asa ceva da nu se stie niciodata ..........si pin la urma si la coada daca doar a facut acest lucru din curiozitate(ziceai ca ai fost prima femeie din viata lui) oare ia luat-o din loc?cred ca se poate ierta dar increderea dispare .
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 18:01
asa si ca tot mi se culca puiutul cu intarziere ce sa-i faci ca nu vrea sa mai doarma dupa amiaza ca doarme destul dimineata vreau sa-ti mai scriu cate ceva sper numai sa nu te superi si mai rau dar eu iti expun cateva din gandurile mele si ce as presupune eu ca fac...oricum Ceea ce face sotul tau este de nescuzat. Nu-i asculta pe cei care-ti vor spune, "lasa, draga, ca asa sunt toti, mai calca stramb, dar pana la urma tot la tine s-o intoarce;sa ti-o spun pe-a dreapta ca nu e normal ca cineva sa calce stramb, mai ales cand ai acasa o nevasta cu burta la gura dar in acelasi timp, nu inseamna nici ca e sfarsitul relatiei oricum va avea multe de explicat si multe de compensat pana vei putea sa incepi sa uiti, desi aceeasi incredere nu se poate restabili.
de vorbit vad ca ati vorbit si chiar zici ca a inteles pe moment nu stiu ce o fi inteles el daca tot cu colega se intalneste acum iti ramane sa-i spui ca stii, ca nu este acceptabil, si ca nu te raneste doar pe tineci si pe ccopil. Poate va trebui si sa-l faci sa inteleaga ca ceea ce face poate avea consecinte: eu cred ca barbatii din Romania cred ca indiferent de cat de urat se poarta, sotiile vor sta din motive materiale, pentru ca nu pot trai singure, pentru copii, etc. Chiar daca nu intentionezi sa divortezi, nu ar fi rau sa inteleaga ca este posibil sa te piarda. Majoritatea oamenilor nu-si dau seama cat de important este un lucru pana sunt gata sa-l piarda.
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 18:11
si eu sunt de caord ca daca a calcat o data stramb, dus este si dus ramane. am avut si eu experiente de a fi inselata (nu eram casatiorita si nu aveam copil u individul cu pricina , adevarat), si i-am dat papucii imediat, s-a tinut scai dupa mine luni de zile ca el; ma iubeste, a grsit etc, si ma vrea inapoi. Am zis pana la urma, hai fie, o fi gresit omul si si-a dat seama, si acumstie si nu mai face: aiurea! L-am primit inapoi si a facut exact la fel dupa o vreme! Ca doar na, ce l-a determinat porima data sa faca , tot aia l-a determinat si a doua oara . Adica, tot aceiasi oamnei eram ca si inainte, normal ca daca prima data nu a mers relatia, nu a mers nici a doua oara. Plus ca acum stia deja ca exista posibilitatea sa il primesc inapoi dupa toate magariile lui (daca l-am primit o data, poate il primesc mereu )
ruschita
Postat pe 9 Martie 2009 18:22
Dupa cum vezi, nu am raspunsuri. Singurul raspuns e ca ai optiuni Nu esti legata de maini si de picioare de o singura situatie, dar va trebui sa "sit down with yourself" si sa analizezi exact ce vrei si ce nu vrei; lucrurile cu care poti sa traiesti, lucrurile cu care nu poti sa traiesti, si lucrurile fara de care nu poti sa traiesti.MULTA BAFTA. si astept vesti.
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 18:26
eu acum am un copil care isi iubeste tatl ENORM (nici la serviciu nu l-ar lasa sa plece, plange cand il vede ca se imbraca sa iasA PE USA), dar daca l-as prinde ca umbla cu altele, n-ar mai exista nici o relatie intre noi sa si cuplu. Nu as divorta, asta e clar, pt ca nu vreau sa sufere copilul meu. El are nevoie de tatal lui si este fericit alaturi de el. Dar de incredere dupa asa ceva la mine nu mai poate fio vorba, si fara increddere, nu mai suntem decat 2 colegi de apartament care impart cheltuielile si atat tot. Dar daca totusi ar face astfel incat sa afle toata lumea ca ma inseala (noi la munca avem colegi insurati care umbla cu alte colege nemaritate si toata lumea stie asta ), atunci cred ca as sta muult sa analizez situatia si as lua in calcul varianta de a locui separat , sau nu stiu, poate as cauta si eu metode de a ma simti frumoasa si importanta pt cineva, chiar nu stiu, sper sa nu fiou nevoita niciodata sa aflu cce as face )
ruschita
Postat pe 9 Martie 2009 18:29
nu mi-a postat un mesaj nu stiu ce are.....acum am vazut
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 18:32
Evident, daca te hotarasti sa ramai in continuare cu sotul tau pentru ca-l iubesti asa de mult si mai ales ca o sa aveti un copil impreuna e decizia ta . Daca te gandesti la divort, poate n-ar fi poate n-ar fi rau sa-ti iei 3 zile de concediu si sa pleci singura undeva poate la o cabana sau la niste prieteni sau mai stiu eu la rude....... Stiu ca e greu si nerealist, dar eu asta as face. M-as duce 3 zile undeva linistita si retrasa, unde nu exista sursele zilnice de stress, si unde as putea sa ma gandesc la fiecare fateta. Si daca la sfarsit simti ca nu poti sa traiesti fara el, e ok dar vei avea de muncit sa-i impui respectul si sa-l faci sa priceapa ca acrobatiile de motan in calduri cu colega de la servici trebuie sa inceteze chiar daca-si da demisia si se muta cu tine si copilul la polul nord. Daca te simti in sfarsit relaxata si gata sa o iei de la capat, si asta e un raspuns bun. In cazul asta, insa, sper ca ai prieteni si familie care sa ajute cu copilul si cu corvezile, ca nu cred ca e usor sa faci hartiile, sa imparti bunurile, sa treci cu capul sus prin barfe si mizerii, si in acelasi timp sa fii si terminat emotional de ce s-a intamplat.
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 18:36
mi se supara si calculatorul cred ca se enerva si el pe sotul florentinei.....
SEBY1YEAR
Postat pe 9 Martie 2009 18:39
cred ca exista singura varianta in care el se poate linisti complet (sa redevina si sa ramana fidel): poate acum (cum ziceau fetele) e curios cum ar fi fost cu altcineva, si s-o fi gandit omul ca na, nu poate face chestii de astea dupa ce se naste bb, asa ca hai sa faca inainte de a se naste el. Iar dupa ce se naste isi revine la normal, se intoarce la familia lui unde ii e locul, uita de fufe si colege si isi dedica total atentia si dragostea VOUA.
ruschita
Postat pe 10 Martie 2009 08:52
Sunteti grozave cu toatele si va multumesc din suflet! Este adevarat ca pan ala urma decizia este la mine si eu m-am hotarat atata cat pot sa-l fac sa revina la normal.....este adevarat ca am fost prima femeie din viata lui si poate au fost momente in care si-ar fi dorit viata un pic mai condimentata si eu nu i-am oferit fiind din fire mai pudica....insa m-am schimbat, il fac in fiecare zi sa ma adore, inca nu l-am confurntat.....o sa lupt atat cat pot iar daca nu o sa mai tin in mine o sa-l confrunt. Il iubesc si o sa lupt atata timp cat mai am sentimente pentru el. Aseara s-a purtat mega frumos...mi-a spus lucruri frumoase, a fost un tip extraordinar cum este el de obicei...cred totusi ca sentimente pentru mine inca are si vreau sa i le intaresc.
Va multumesc inca o data si daca va pot fi si eu de folos sa imi spuneti. De asemenea daca mai aveti sfaturi, idei sau chiar idei de surprize sunt aici.
florentina_neagu83
Postat pe 10 Martie 2009 10:31

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Aparat pt aerosoli. 1 De la: alex2007 15 Iunie 2010 14:23
IMI POT VEDEA COPILUL DOAR PE UN CONT DE HI5...VOI ATI PUTEA ? 2 De la: GretaPopescu 30 Martie 2010 18:29
Dragi mamici 1 De la: lucky83 8 Aprilie 2011 13:57
CAUT suflet pereche 34 De la: garbo_408115 18 Ianuarie 2015 10:09
Divortul este o solutie? 221 De la: anelize1972 27 Octombrie 2012 10:13
Setari Cookie-uri