ghid pentru o viaţă împlinită
Info
x
info
 
 


Info
x
info
 
 

cum va fi viata mea?

« Inapoi la blog | Toate blogurile | Toate posturile din 16 Martie 2008 | Trimite prin Y!M

Blogurile Garbo

Tipuri de cazi de baie in...
la 3 Aprilie 2019, 18:28
Concediul meu de vara
pianina la 2 August 2018, 17:58
Cum sa alegi un fotograf...
garbo_492045 la 31 Iulie 2018, 17:03
Ceai de slabit si...
EleonorRosu la 9 Mai 2018, 18:34
Multe restaurante italiene...
garbo_487470 la 12 Aprilie 2018, 14:44
Ai nevoie de un spatiu...
garbo_405905 la 12 Aprilie 2018, 13:19
Why Choose Cotton Bedding?
garbo_487057 la 6 Aprilie 2018, 13:28
Primavara
Ecoul la 3 Aprilie 2018, 22:11
parfumurile, obsesia...
c_mikka la 17 Martie 2018, 11:55

cum va fi viata mea?

Povestea noastra incepea acum 5 ani...eram in vacanta dupa primul an de facultate, si l-am cunoscut pe el...un barbat mai  mare ca mine cu 8 ani, nu mi-a placut de el la inceput..pe parcurs m-am indragostit de el atat de tare incat nu puteam sta fara el nici macar 2 zile, dupa primul semestru din anul 2 de facultate m-am mutat cu el(m-am transferat la distanta), statea singur...imi placea sa ii fac mancare, sa ii calc, sa fac orice pe el il bucura...ne-am casatorit dupa 2 ani, dupa care totul a inceput sa se schimbe: sa fie rece cu mine, sa ne certam din toate nimicurile(ma  jigneste si nu mai vorbeste cu mine cu zilele,zice ca eu sunt vinovata pt tot ce lui nu ii iese cum trebuie), incearca sa stea cat mai mult timp fara mine(acum are o scuza , se duce la casa pe care mama lui i-o construieste), am gasit vreo 2 mesaje dubioase,plus un abonament pe numele lui la care raspunde o femeie....oare sunt eu prea geloasa?sau chiar si-o fi gasit pe altcineva.... ?o cunostinta mi-a spus ca a auzit ca sotul meu ma inseala....oare acesta sa fie motivul comportamentului lui, certurilor noastre? sau eu sunt vinovata ca ii arat ca il iubesc prea mult si ii fac toate poftele?el imi zice ca vrea un copilas...am fost de acord cu el dar nu am ramas insarcinata pana acum...ma gandesc ce fac dupa ce fac un copil....cum va fi viata mea dak ma despart de el?dak raman si fara copil?(mama lui nu ma suporta si ar fi in stare sa imi ia si copilul)cum sa fac sa il prind inainte sa facem un copil impreuna?eu am lucrat pana acum 2spatamani, si de cand sunt acasa il deranjeaza orice ii zic, nu am voie sa il intreb unde se duce, cat sta,cand vine...sa nu il sun prea des ca il stresez...pana acum 2 ani nu il deranja nimik din toate astea...de ce schimbarea asta?dak il intreb imi raspunde ca sunt eu paranoica, ca ma gandesc numai la prostii...ca el are tot ce ii trebuie :o sotie frumoasa , harnica si iubitoare..care il cam sufoca uneori....Are multe momente rele si mai putine momente bune...ma gandesc ca m-am maritat de copil...si el m-a vrajit pana acum 2 ani(poate si atunci era la fel,si l-am iubit orbeste)...si acum incep sa ma trezesc...nu stiu ce sa fac ca nu mai suport situatia asta...dak m-as desparti acum de el as reuis sa imi refac viata, dar nu am nici un motiv concret(am incercat sa il urmaresc de cateva ori..si nu l-am prins cu nimik)off.cum sa fac sa fie bine?mama imi zice sa mai astept cu copilul...dar el nu vrea sa auda de asta...ce sa fac?

 
Duminica, 16 Martie 2008, 00:49

« Inapoi la blog | Toate blogurile | Trimite prin Y!M


Voteaza
*****0 voturi
 

Raporteaza continut neadecvat
roby a scris pe 2 Aprilie 2008, 13:18
interesanta povestea ta si in anumite puncte asemanatoare cu a mea. Daca vrei sa vorbim.....

superbus a scris pe 23 Aprilie 2008, 20:02
Diana fii tare!!pune piciorul in prag!!nu ii mai permite atatea!!sau incearca sa il convingi ca tu esti cea mai buna pt el!!

destiny a scris pe 6 Septembrie 2008, 16:14
Copilul da sensul tau in viata, acum. Datorita lui (copilului) tu nu iti vei pune niciodata intrebarea pentru ce traiesti. Intr-un fel poti sa ii multumesti sotului tau. Daca vrei sa stii cum se simte o femeie fara copil in astfel de momente prin care treci tu, atunci poti sa te consideri binecuvantata. As vrea sa te ajut , sa-ti fiu alaturi intr-un fel. Daca tu crezi ca am cum , sa-mi spui te rog. O fac in amintirea unei fiinte pe care as fi putut sa o am alaturi in momentele grele din viata si pentru care azi nu mi-as fi pus intrebarea pentru ce traiesc.

Postare comentariu
Adauga un comentariu