ghid pentru o viaƣă ßmplinită
Info
x
info
 
 


Info
x
info
 
 

“vorbește-ne despre vină și pedeapsa”

« Inapoi la blog | Toate blogurile | Toate posturile din 7 Ianuarie 2011 | Trimite prin Y!M

Blogurile Garbo

Tipuri de cazi de baie in...
la 3 Aprilie 2019, 18:28
Concediul meu de vara
pianina la 2 August 2018, 17:58
Cum sa alegi un fotograf...
garbo_492045 la 31 Iulie 2018, 17:03
Ceai de slabit si...
EleonorRosu la 9 Mai 2018, 18:34
Multe restaurante italiene...
garbo_487470 la 12 Aprilie 2018, 14:44
Ai nevoie de un spatiu...
garbo_405905 la 12 Aprilie 2018, 13:19
Why Choose Cotton Bedding?
garbo_487057 la 6 Aprilie 2018, 13:28
Primavara
Ecoul la 3 Aprilie 2018, 22:11
parfumurile, obsesia...
c_mikka la 17 Martie 2018, 11:55

“vorbește-ne despre vină și pedeapsa”

“Numai atunci când duhul îți rătăcește printre vânturi

Tu, singur și nestrăjuit, greșești față de ceilalți greșind față de tine însuți.

Iar pentru răul ce l-ai săvârșit va trebui să aștepți o vreme, și sa bați la poarta binecuvântării fără ca nimeni să te audă. Precum oceanul e sinele tău prealuminat;

Nepângărit ramâne-n veci.

Și precum cerul, nu îi ridică decât pe cei înaripați.

Întocmai precum soarele e sinele tău prealuminat

Nu cunoaște căile cârtiței și nici nu cercetează văgăunile șarpelui.

Dar sinele tău prealuminat nu-i singur în ființa ta.

Mult din tine-i încă om, iar mult nu-i încă nici chiar om

Ci-i doar un început de om, ce n-are formă și care umblă adormit prin ceață în căutarea propriei treziri. Și-acum vă voi vorbi despre omul din voi

Căci numai el cunoaște vina și pedeapsa ei, iar nu prealuminatul sine și nici neomul cel din ceață.

De multe ori v-am auzit vorbind despre cel ce a săvârșit vreo stricăciune ca despre un străin, ca despre unul ce nu e dintre voi.

La fel și păcătosul, și cel slab, nu pot să se coboare mai prejos decât înnegurata voastră adâncime.

Și-n tocmai cum o frunză nu se îngălbenește fără tăcuta încuviințare a întregului copac,

La fel, și răufăcătorul nu poate face un rău fără voință tăinuită a voastră a tuturor.

Că-ntr-o procesiune voi mergeți împreună înspre sinele vostru cel prealuminat.

Voi sunteți calea și tot voi călătorii. Iar când unul din voi cade, el cade pentru cei din urmă sa, ca ei să vadă și să nu se împiedice de piatră.

Dar cade și pentru aceia care sunt înaintea lui și care nu dădură piatra la o parte, deși-s mai iuți și siguri pe picioare.

Și vă mai spun acestea, chiar dacă vorbele-mi or să apese greu pe inimile voastre:

Cel care este ucis nu este fără de vină pentru a lui ucidere, Iar cel prădat își are vina sa în răul ce i s-a făcut.

Cel drept nu-i fără de prihana pentru isprava celui nelegiuit Iar cel cu mâinile curate nu-i curățit de faptele răufăcătorului.

Fără îndoială, cel ce poartă vina e adeseori o victimă a celui vătămat,

Și încă mai ades, cel osândit poarta povara victimei lui neosândite.

Nu poți să-l pui deoparte pe cel drept, iar de cealaltă sa îl pui pe cel nelegiuit, si nu poți despărți ce-i bun de ce-i rău;

Căci toate-acestea împreună stau sub soare, la fel cum firul negru și cel alb sunt împletite împreună.

Iar când se rupe firul negru, țesătorul caută în întreaga țesătură, și chiar ghergheful și-l încearcă.

Dacă vreunul dintre voi ar judeca soția necredincioasă,

Ar face bine sa pună în balanță și inima soțului, și sufletul acestuia să-l cântărească.

Și fie că acela care-l biciuiește pe cel vinovat, să vadă și în sufletul celui față de care osânditul poartă vina,

Și că oricine dintre voi va pedepsi pe alții în numele dreptății și va lovi cu barda în copacul răului, să-i caute și rădăcinile, căci atunci el va găsi rădăcina răului și pe cea a binelui; pe aceea care aduce poame și pe aceea care nu aduce, îngemănate laolaltă în inima tăcută a pământului. Iar voi, judecători intru dreptate,

Cum pedepsiți pe cel care-i cinstit în faptă, dar care-n adâncul sufletului e-un tâlhar?

Și ce pedeapsă îi dați aceluia care-a tăiat în carne vie dar care are, la rându-i, un suflet sfâșiat?

Și cum veți osândi pe acela care-n fapta-i un amăgitor și un tiran

Dar care e, la rândul său, nedreptățit și îndurerat? Sau pe aceia a căror remușcare e mai mare decât nelegiuirile?

Nu-i oare remușcarea pedeapsa ce-o împarte singură chiar legea pe care cu mândrie o serviți?

Dar nu vă sta în putere s-aduceți remușcarea în sufletul celui nevinovat și nici să o îndepărtați din inima celui pătat de vină.

Singură vă strigă în noapte, pentru ca oamenii să se trezească și să privească la ei înșiși. Iar voi, care ați vrea să înțelegeți căile dreptății cum veți putea înțelege decât de veți privi fiece fapta în lumină?

Numai atunci veți ști că cel drept și cel căzut sunt unul și același, stând în crepuscul, între noaptea începutului de om și ziua sinelui prealuminat Și că piatra de colț a templului nu e mai sus decât cea mai adâncă piatra a temeliei lui”.

Kahlil Gibran

 
Vineri, 7 Ianuarie 2011, 21:13

« Inapoi la blog | Toate blogurile | Trimite prin Y!M


Voteaza
*****0 voturi
 

Raporteaza continut neadecvat
Postare comentariu
Adauga un comentariu