În termeni medicali, aceasta se numește epistaxis și este, în majoritatea cazurilor, benignă și autolimitată.
Totuși, epistaxisul nu este un simptom „uniform”. Contează frecvența, cantitatea, contextul (răceală, alergii, medicație) și semnele asociate. O parte dintre sângerări sunt simple iritații ale mucoasei, iar altele pot semnala o problemă locală sau sistemică ce ar trebui investigată.
Epistaxis: ce înseamnă sângerarea nazală și de ce apare
Mucoasa nazală este bogat vascularizată. În partea anterioară a septului nazal există o zonă cu vase superficiale, predispusă la sângerare la traumatisme mici, uscăciune sau inflamație. De aceea, epistaxisul apare frecvent în sezon rece, în spații încălzite, sau în perioade cu rinită. Explicația generală este descrisă în resurse clinice despre nosebleeds.
În practică, cea mai importantă diferență este între:
- epistaxis anterior (mai frecvent, de obicei mai ușor de controlat)
- epistaxis posterior (mai rar, poate fi mai sever și necesită mai des evaluare medicală)
Cauze frecvente de epistaxis anterior: mucoasă uscată, traumă locală, răceală
Cele mai comune cauze sunt locale și țin de fragilitatea mucoasei.
Apar des în:
- aer uscat (încălzire, aer condiționat)
- suflat agresiv al nasului
- scărpinat sau manipulare locală
- infecții respiratorii (răceală)
- rinită alergică cu inflamație și strănut repetat
NHS menționează drept cauze comune uscăciunea, scărpinatul și răceala în explicațiile despre nosebleed.
Sângerare nazală de la aer uscat și încălzire: mecanismul mucoasei fragile
În aer uscat, mucoasa se deshidratează, se fisurează microtraumatic și vasele superficiale se pot rupe ușor. De aceea, epistaxisul apare mai frecvent:
- iarna
- în camere cu încălzire intensă
- după zboruri lungi
- la persoanele care dorm cu gura deschisă și au nasul iritat
Acest mecanism local este descris și în prezentări clinice despre epistaxis, unde se discută rolul uscăciunii și al fragilității mucoasei.
Foto: Shutterstock.comEpistaxis și rinită alergică: de ce strănutul și inflamația cresc riscul
În rinită alergică, mucoasa este inflamată, congestivă, iar frecarea repetată a nasului sau suflatul frecvent traumatizează vasele. În plus, unele spray-uri nazale folosite incorect pot irita septul.
Pentru cititori, un indicator practic este sezonalitatea: epistaxis care apare mai des în perioade de alergie, alături de nas înfundat, mâncărime nazală și strănut.
Sângerare din nas după lovitură: când este doar iritație și când ar trebui evaluat
După o lovitură ușoară, epistaxisul poate apărea prin rupturi superficiale. În schimb, după un traumatism mai puternic, ar trebui atenție dacă apar:
- deformare a nasului
- durere intensă, umflare rapidă
- sângerare care nu se oprește
- dificultate de respirație nazală semnificativă
În aceste situații, evaluarea clinică este prudentă, pentru a exclude fracturi sau hematom septal (mai rar, dar important).
Medicamente și epistaxis: anticoagulante, antiagregante, antiinflamatoare
O întrebare foarte căutată este dacă „pastilele subțiază sângele” și pot provoca sângerare nazală.
Da, anumite medicamente pot crește riscul sau pot prelungi epistaxisul:
- anticoagulante (de tip warfarină, DOAC-uri)
- antiagregante (aspirină, clopidogrel)
- unele antiinflamatoare (prin efecte asupra mucoasei și coagulării)
Acest aspect este discutat în prezentări medicale despre epistaxis, unde medicația anticoagulantă/antiagregantă este menționată ca factor de risc relevant.
Hipertensiune arterială și epistaxis: legătură directă sau context agravant?
Mulți oameni asociază epistaxisul cu hipertensiunea. În realitate, tensiunea mare nu este întotdeauna „cauza” sângerării, dar poate fi un factor care:
- face sângerarea mai greu de controlat
- se asociază cu vase mai fragile la unii pacienți
- apare concomitent în situații stresante, când epistaxisul este deja declanșat
Clinicienii tratează hipertensiunea ca element de context, iar în epistaxis repetat se ia în calcul evaluarea tensiunii și a riscului cardiovascular, mai ales la persoanele peste 40–50 de ani.
Epistaxis recurent: polipi, deviație de sept, inflamație cronică, tumori rare
Când sângerările se repetă frecvent sau sunt aproape întotdeauna pe aceeași nară, devin importante cauzele locale structurale:
- iritație cronică a septului
- deviație de sept cu zone de frecare
- polipi sau rinosinuzită cronică
- leziuni vasculare locale
- tumori (rare, dar de exclus când sângerarea este unilaterală, persistentă, asociată cu obstrucție nazală)
În evaluarea ORL, endoscopia nazală este metoda prin care se identifică sursa sângerării și se decide tratamentul local (cauterizare, îngrijire mucoasă, alte intervenții).
Când epistaxisul poate semnala o problemă de coagulare: anemie, trombocite, boli hepatice
Dacă epistaxisul se asociază cu:
- vânătăi care apar ușor
- sângerări gingivale
- menstruații foarte abundente
- sângerări prelungite la tăieturi mici
se discută și cauze sistemice: tulburări de coagulare, trombocitopenie, deficit de factori de coagulare sau afectare hepatică.
În aceste situații, medicul poate recomanda analize orientate (hemoleucogramă, trombocite, teste de coagulare), în funcție de istoric.
Prim ajutor pentru sângerare nazală: ce ar trebui să faci corect acasă
Pentru epistaxis anterior, măsurile de bază sunt surprinzător de eficiente dacă sunt făcute corect.
Pași recomandați în ghiduri clinice:
- stai așezat(ă), cu trunchiul ușor aplecat înainte (nu pe spate)
- strânge ferm partea moale a nasului (nările) 10–15 minute fără pauză
- respiră pe gură, menține calmul
- după oprire, evită suflatul puternic al nasului câteva ore
Aceste recomandări apar în resursele NHS pentru nosebleed și în materiale clinice pentru nosebleeds.
Un detaliu important: dacă îți curge sânge în gât, aplecarea înainte reduce înghițirea sângelui, care poate provoca greață.
Când ar trebui să mergi la medic pentru epistaxis: criterii clare de evaluare
Ar trebui evaluare medicală dacă:
- sângerarea nu se oprește după 15–20 minute de compresie corectă
- episoadele sunt frecvente sau se agravează
- sângerarea este abundentă sau apare amețeală/slăbiciune
- iei anticoagulante/antiagregante și epistaxisul devine repetitiv
- sângerarea este predominant unilaterală, cu nas înfundat persistent
Mayo Clinic enumeră situații de evaluare în when to see a doctor for nosebleeds, iar NHS include recomandări pentru prezentare la medic în nosebleed.
Epistaxis sever: semne de urgență care nu ar trebui amânate
Este indicată evaluare urgentă dacă:
- sângerarea este foarte abundentă și nu scade
- apare dificultate de respirație sau înghiți mult sânge
- există leșin, confuzie, slăbiciune marcată
- epistaxisul apare după un traumatism important
- suspectezi o sângerare „posterioară” (sânge care curge în gât, fără sursă anterioară evidentă)
În astfel de cazuri, epistaxisul poate necesita intervenții ORL (tamponament, cauterizare) și, uneori, investigații suplimentare.
Foto main: Shutterstock.com
Din echipa Garbo fac parte încă de la vârsta primelor mele angajări. Aici am „crescut”, am prins aripi de jurnalist și am căpătat o experiență bogată și mai ales frumoasă. Ca orice om ce scrie, amprenta credințelor...


Consultații și investigații medicale gratuite pentru persoane vulnerabile din sudul României- programul Energie pentru sănătate
92% dintre români sunt îngrijorați de scumpiri, iar 60% renunță la brandurile preferate pentru branduri mai ieftine
Bullying-ul afectează aproape jumătate din elevii din România. Semnele pe care părinții nu ar trebui să le ignore
Screening gratuit pentru cinci tipuri de cancer, disponibil pentru locuitorii județului Brașov