Când îți „pocnește” o articulație (degete, genunchi, gât, umeri), e ușor să-ți treacă prin minte aceeași întrebare: „oare îmi fac rău?”.

Sunetul e, uneori, surprinzător de puternic și poate apărea exact în momente banale — când te ridici de pe scaun, întinzi mâna după telefon sau îți rotești ușor gâtul.

În majoritatea situațiilor, aceste zgomote articulare sunt benigne, mai ales dacă nu sunt însoțite de durere, umflare sau limitarea mișcării. Totuși, există câteva contexte în care „pocnitul” devine un semnal util, care merită ascultat cu mai multă atenție. În rândurile de mai jos găsești explicația fiziologică, diferențele importante între tipuri de sunete și criteriile după care specialiștii decid când e cazul unei evaluări.

De ce „pocnesc” articulațiile: cavitația în lichidul sinovial (explicație științifică)

Cele mai cunoscute pocnituri — mai ales la „crăpatul degetelor” — sunt explicate printr-un fenomen numit cavitație articulară. În interiorul articulațiilor sinoviale există lichid sinovial, care conține și gaze dizolvate. Când suprafețele articulare se separă rapid (de exemplu, prin întindere sau manipulare), presiunea din articulație scade brusc și se formează o mică „cavitate”/bulă de gaz, iar asta produce sunetul. Un studiu imagistic (cine MRI) a surprins în timp real acest mecanism și susține ideea că sunetul este legat de formarea cavității, nu neapărat de „spargerea” ei, cum se credea tradițional.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Amore-Astrologie: Horoscopul italian al dragostei pentru 2026! Ce surprize, ce iubiri, ce încrucișări de destin îți oferă anul? Bucură-te de o primăvară cu suspans: romane care îți accelerează pulsul și îți dau fiori de plăcere Ritualuri simple care îți aduc echilibru în viața de zi cu zi

Un detaliu interesant: după o pocnitură, aceeași articulație nu mai „pocnește” imediat la fel, pentru că are nevoie de un timp scurt ca să revină la starea inițială (fenomen pe care mulți îl observă intuitiv).

Trosnitul degetelor și artrita: ce spune evidența medicală

Îngrijorarea clasică este că „pocnitul” ar produce artrită sau ar „lărgi” articulațiile. În datele clinice disponibile, nu există dovezi solide că obiceiul de a crăpa degetele provoacă artrită. Johns Hopkins Arthritis Center menționează că studiile (limitete, dar relevante) nu au arătat o diferență de incidență a artritei între cei care își pocnesc degetele și cei care nu o fac.
Și Cleveland Clinic subliniază aceeași idee: în absența simptomelor, sunetul nu este, în sine, un motiv de alarmă.

Ce nu e bine să faci când ești stresat – greșeli care îți amplifică anxietatea Cum îți influențează starea emoțională sănătatea fizică Cum îți ajuți copilul să aibă rezultate mai bune la școală: rutine inteligente, motivație sănătoasă și creșterea autonomiei

Cu nuanța importantă: dacă „pocnitul” devine compulsiv, dureros sau asociat cu disconfort, atunci discuția nu mai e despre sunet, ci despre ce îl însoțește.

Alte cauze ale zgomotelor articulare: tendoane, ligamente și „crepitații”

Nu orice sunet articular este cavitație. În practică, sunt câteva surse frecvente:

  • Tendoane sau ligamente care „sar” peste o proeminență osoasă și revin la loc la mișcare (un „click” scurt). Cleveland Clinic descrie această situație ca fiind comună și, de multe ori, benignă.
  • Crepitații (un foșnet sau „nisip”) care pot apărea când suprafețele din jurul articulației nu mai alunecă perfect — uneori doar din rigiditate, alteori în contexte degenerative (de exemplu, uzură cartilaj).
  • Sunete după perioade de imobilitate (dimineața sau după stat mult pe scaun), când țesuturile periarticulare sunt mai „încărcate” și alunecarea e mai puțin fluidă.

Cheia este diferența dintre un sunet „izolat” și un sunet care vine împreună cu durere, blocaj, instabilitate sau inflamație.

Horoscop săptămânal: Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 21-27 iulie 2025? Un început de an greu nu înseamnă că tot anul va fi greu. Cum să te miști strategic când simți că ai pornit cu stângul 7 recomandări de cărți scrise de autori români, apărute anul trecut, care au devenit bestseller

Când pocnitul articulațiilor este, de obicei, inofensiv

În limbaj medical, „inofensiv” înseamnă: probabilitate mică să fie asociat cu o patologie relevantă, în contextul potrivit. În general, poți sta liniștit(ă) dacă:

  • sunetul apare ocazional;
  • nu există durere, umflare, roșeață sau căldură locală;
  • nu ai limitarea mișcării și nu simți că „se agață” articulația;
  • sunetul apare în contexte previzibile (întindere, mobilizare ușoară).
Foto: Shutterstock.com

Când pocnitul articulațiilor poate semnala o problemă: semne de alarmă

Merită o evaluare medicală (medic de familie, ortoped, reumatolog, medic de medicină sportivă) dacă apar:

  • durere persistentă sau care se intensifică;
  • umflare, roșeață, căldură în jurul articulației;
  • blocaj, senzație că articulația „se prinde” sau „sare” dureros;
  • instabilitate (senzația că „fuge” genunchiul/glezna);
  • debut după traumatism (căzătură, entorsă, lovitură).

Ca repere generale pentru „când să mergi la medic” în problematica articulară, Mayo Clinic recomandă consult dacă există deformare, incapacitatea de a folosi articulația, durere severă sau umflare bruscă, iar pentru dureri articulare persistente — dacă apar umflare, roșeață, sensibilitate, căldură locală sau febră.

De ce îți scrie fostul la 2 noaptea? Legătura dintre durerea de dinți și performanțele școlare. De ce să îți duci copilul la stomatolog înainte de începerea școlii Test de spiritualitate: Ce zodie îți iese în cale până la final de an și cum îți dă viața peste cap?

Ce poți face dacă te deranjează zgomotele articulare

Dacă sunetul te sperie sau te irită, fără să existe semne de alarmă, de multe ori ajută intervenții simple, „fără dramă”:

  • încălzire progresivă înainte de efort (5–8 minute de mobilitate ușoară);
  • întărirea musculaturii din jurul articulației (de exemplu, coapse/șold pentru genunchi, scapulă pentru umăr) — stabilitatea reduce mișcările „în gol” care pot produce clickuri;
  • pauze de mișcare dacă lucrezi mult la birou (rigiditatea accentuează senzația de pocnit);
  • evitarea „forțării” gâtului sau a manipulărilor repetate doar pentru a obține sunetul.

Foto main: Shutterstock.com


Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi. 

Ca redactor,...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri