In urma cu an an am mers la un control ginecologic, primul din viata mea, un control pe care nu-l voi uita cat voi trai. De ce? Pentru ca din acea zi, viata mi s-a schimbat si tot ce mergea atunci pe un drum si-a schimbat brusc directia.

In urma cu an an am mers la un control ginecologic, primul din viata mea, un control pe care nu-l voi uita cat voi trai. De ce? Pentru ca din acea zi, viata mi s-a schimbat si tot ce mergea atunci pe un drum si-a schimbat brusc directia. Rana pe col - trecerea timpului este in defavoarea noastraNu aveam probleme, insa am aflat in urma controlului ca am o rana pe col foarte mare, ca s-ar putea sa am si o infectie destul de urata si exista posiblitatea sa fie prezent virusul HPV. Probabil si modalitatea, destul de dura as putea spune, a doctorului de a-mi comunica diagnosticul m-a facut sa mi se para ca este sfarsitul lumii. Erau niste chestiuni despre care citisem destul de vag. Stiam doar ca pronuntase cuvintele cancer si operatie, iar asa ceva era mai mult decat suficient pentru ca bataile inimii sa o ia razna, gura sa mi se usuce, sa nu mai pot respira si sa ma apuce un tremurat de nedescris... aproape ca lesinasem. In capul meu deja se repeta obsesiv intrebarea: "de ce nu am venit mai devreme la control?" Sincer si acum ma gandesc la asta, de ce uneori suntem atat de delasatori si preferam sa amanam o cosultatie la medic cand stim ca de fapt este pentru binele nostru. Dupa acea prima consultatie, au urmat multe alte analize.In total am fost la 4 medici si am primit pareri diferite. Al doilea medic mi-a confirmat ce deja mi se spusese insa mi s-a spus ca nu e cazul de cancer, desi nu se stie cat de veche este rana si ca ar trebui sa vin direct la cauterizare. Am hotarat sa fac cauterizarea la primul medic pentru ca acesta imi spusese ca este necesara o colposcopie. M-am documentat privind aceasta problema in acea perioada, am stat nopti intregi pe internet citind tot ce tine de ranile pe col si de cancer si din tot ce citisem intelsesem ca fara colposcopie este mai greu ca operatia sa fie facuta cum trebuie. Dupa ce am luat cam 2 luni pastille si ovule mi s-a facut si aceasta cuaterizare. Nu stiu daca s-a procedat cum trebuie insa aceasta s-a facut fara anestezie si mie cel putin mi s-a parut cel mai dureros moment din viata mea, ma durea atat de tare inca la un moment dat nici nu mai simteam durerea. Suna paradoxal dar chiar asa era. Cand am crezut ca totul se terminase, de fapt totul incepea. Dupa operatie(cauterizare) sangerarea nu mi s-a mai oprit o luna, doar dupa ce am luat alte pastile. Dupa aceea, timp de 2 luni nu am avut menstruatie si iar am revenit la medic, cred ca era a "n"-a oara deja. Cu ajutorul altor pastille mi-am revenit un timp, insa am inceput sa ma simt si mai rau. Astfel am hotarat sa mai cer parerea altui medic. Ce credeti ca mi-a spus la control? Ca rana este prezenta si ca probabil nu mi se facuse initial cauterizarea bine. Nu-mi venea sa cred, prin cate trecusem sa aud asta… parca povestea reincepea … Nu am stiut ce ar trebui sa fac si am revenit la medicul care s-a ocupat in acest timp de mine, insa.. uluitor acesta mi-a spus ca nu am nimic si totul este in capul meu… Dupa ce ca trecusem prin atatea probleme, exact asta imi mai lipsea, sa aud pareri diferite, nu stiam ce sa mai cred si pe cine sa cred. Imi dau seama ca in astfel de situatii conteaza foarte mult ce medic se ocupa de noi, cum se ocupa si de modalitatea in care noi abordam problema. In aceste cazuri, timpul trece in defavoarea noastra, cateva luni pot insemna inceputul unui cancer… Fiind in aceasta dilema, am cautat pe net si am incercat sa gasesc un doctor care m-ar putea ajuta. Am gasit, insa am facut programarea in toamna si am putut fi primita tocmai anul acesta in februarie. Se pare ca este cel mai bun in domeniu si pacientele vin din toata tara. Se poate sa fi fost o decizie gresita sa astept atatea luni pentru ca totul s-ar fi putut agrava. Insa, din fericire in urma colposcopiei video nu era urma de nici o rana. Pentru a fi siguri ca nu exista alte infectii sau HPV am facut si alte analize care in final s-au dovedit favorabile. In cele din urma am resuit sa trec peste acel moment in care totul parea sa nu aiba nici o rezolvare. Este foarte important sa fie cineva langa voi, sa va sprijine si sa va inteleaga. Din fericire eu am avut norocul acesta si niciodata nu o sa uit ce a insemnat pentru mine acel sprijin moral care m-a ajutat sa lupt pana la capat. La fel de memorabile vor ramane si cuvintele ultimului medic: "Sincer, s-ar putea sa nu fi avut nici o rana pentru ca unii medici fac des greseala asta… insa orice este posibil" Dupa aceasta afirmatie, ce as mai fi putut zice? A fost o perioada dificila si, desi ranile pe col nu apar atat de des la varsta de 21 de ani, se pare ca mie mi s-a intamplat si probabil ca nu sunt singura, doar ca aceste situatii sunt foarte putin cunoscute. Prin acest articol nu vreau sa ma plang ci doar vreau sa trag un semnal de alarma privind ran ape col si sa va sfatuiesc sa mergeti la doctor pentru ca fiecare secunda conteaza. Sanatatea este pe primul plan ! Veris Sursa: healthy.ro


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Rana pe col - trecerea timpului este in defavoarea noastra.