Hotarasc ca afara-i prea frumos, ca am nevoie de aer si ca visul Natasei are o semnificatie pe care numai Kiti o s-o dezlege pentru noi muritorii. Pana atunci vreau sa uit visul asta. Si raman doar cu: ei doresc, noi suntem niste victime
- Si de ce trist Naty, inteleg ca tu ai ales asa? Ai ales sa fie doar atat.
Natasa ma repede.
- Ce nu intelegi? Nu puteam altfel! Aveam trecutul meu si ma bantuia. Cautam in fiecare femeie iubirea pierduta. Ma amageam pentru o clipa ca am gasit-o. Ma anesteziam cu parfum de femeie un singur moment. Apoi vroiam doar sa zac in melancolia mea. Imi era frica ca as putea fi fericit. Puteam sa-mi ingadui doar o clipa de nemurire.

Imi aduc aminte de ochi de barbat trist si ma infior. Si de fugile mele. Si parca inteleg. Ceva insa imi scapa:vocatia nefericirii. O am pe cea a cautarii, o inteleg. Pe cea a nefericirii insa nu. Incerc sa o calmez pe Natasa.
- Lasa Naty, ca o sa-i povestim visul tau lui Kiti si ne zice ea cum a invatat la scoala ei de psihologi ce inseamna asta. Poate te atrag, mai stii? Ce-ai zice sa vedem filmul “A Room in Rome” in seara asta? La mine. Incerc sa rad, desi am inca fiorul pe sira spinarii.Natasa pare sa- si revina:
- Ai dreptate, ii povestim lui Kiti.Si vedem filmul ala la tine ca tot m-ai batut la cap cu el.Mi-ai zis sa vin singura, sa-l las acasa pe Mihai nu?
- Da singura.Mihai se socheaza usor.E prea cuminte pentru filmul asta.Si ne trebuie timp pentru noi.

Natasa s-a linistit, inchide telefonul zicand ca are treaba la spital si imi lasa sloboda o zi de sambata si de gandit.La visul ei. La dorinta lor. La mine.

Ma caut de rezerva de cinism prin buzunare urbane incercand sa-mi revin dupa vis.Cotrobai dupa cliseul barbatului aventurier care justifica puterea dorintei si fuga. Ma impiedic in amintiri de ochi tristi privind in trecut. Vreau sa cred logica, sa inghit plauzibilul si nu ma lasa inexplicabilul, inima. Uite asa ma aleg eu cu dureri de cap. Hotarasc ca afara-i prea frumos, ca am nevoie de aer si ca visul Natasei are o semnificatie pe care numai Kiti o s-o dezlege pentru noi muritorii. Pana atunci vreau sa uit visul asta.Si raman doar cu : ei doresc, noi suntem niste victime.

Tu doresti? Sau esti victima?

Un articol de Anca Balasu

Cu acest material, Anca a participat la concursul de creatie organizat de Garbo impreuna cu editura Humanitas.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri