Cuvintele sunt modul nostru de a ne transpune in lume, poarta prin care reusim uneori sa ne exteriorizam trairile si mijlocul cel mai la indemana prin care putem face bine sau rau celor din jur. Uneori cuvintele ne fac fericiti, alteori ne aduc pe marginea prapastiei...

Cuvintele sunt modul nostru de a ne transpune in lume, poarta prin care reusim uneori sa ne exteriorizam trairile si mijlocul cel mai la indemana prin care putem face bine sau rau celor din jur. Uneori cuvintele ne fac fericiti, alteori ne aduc pe marginea prapastiei...

Desi am stiut intotdeauna cum sa ma folosesc de magia cuvintelor si m-am bucurat mereu de miracolele pe care le-am produs prin fraze simple, rostite in momente in care nimic altceva nu ar fi putut exprima mai bine ceea ce simt, nu am simtit cu adevarat puterea cuvintelor decat atunci cand a trebuit sa ma lupt cu ele ca sa le fac intelese de cei din jur sau atunci cand, fara sa vreau, cuvintele mele au produs suferinta. E ciudat cum, dintre cuvintele frumoase a caror fascinatie mi-a invadat fiinta, nu le retin decat pe cele pe care le-am auzit.

Prima declaratie de dragoste, marturisirea fericirii in clipe greu de descris in cuvinte, multumirea cuiva care a simtit ce inseamna sa faci bine neconditionat... Cuvintele pe care le-am rostit eu insami in astfel de momente s-au sters ca prin miracol din mintea mea. Au ramas doar clipele acelea fermecate si trairile care ma invadeaza atunci cand ma gandesc la ele. E curios cum ni se intiparesc in minte cuvintele pe care ni le spun fiintele dragi si cum, in acelasi timp, le uitam pe cele pe care noi insine le rostim...

Puterea cuvintelor am realizat-o insa intr-o vara tarzie, cand, printr-o intorsatura bizara a destinului, l-am ranit cumplit pe omul pe care il iubesc. Cateva clipe de uitare de sine, o alunecare rapida pe panta deznadejdii si un „prieten” care intr-o clipa s-a transformat in altceva, fara nume si fara logica. Inevitabilul s-a produs si a provocat multa suferinta.

Numai miracolul iubirii care iarta si merge mai departe a salvat ceea ce eu, in cateva secunde, am fost in stare sa distrug. Tarziu, dupa ce am depasit amandoi momentul unei infidelitati trecatoare, dar dureroase, am incercat sa intelegem ce s-a intamplat. Iubitul meu mi-a marturisit atunci ca dincolo de faptul in sine, pe care nu il va putea intelege niciodata cu toata fiinta, nu l-a durut nimic mai mult decat noianul de cuvinte pe care le-am spus intr-un timp atat de scurt... celuilalt. Cel mai mult l-au durut cateva mailuri, pe care eu insami i le-am aratat, pentru a elucida un mister creat artificial intr-un moment de dezechilibru sufletesc.


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cuvinte care dor.