Nu ma lasa sa experimentez imensitatea dureroasa a pustiului, a unui pat imens.. Stii ca nu exista nicio sansa de eliberare zgomotoasa, dar iubirea care se sufoca nu se da niciodata pe silent. Iar mie mi se pare ca mi-a suras viata in timp ce lanturi usoare si haotice te leaga incet de mine...

Buna dimineata, iubitul meu. Deschide incet ochii… Asa… Perfect… Acum inchide-i la loc. Daca poti sa ma vezi (stiu ca da!) uita-te la mine... asa, ca si cum nu m-ai mai fi vazut niciodata pana acum. Doar chipul meu il vezi… vezi toata istoria noastra. Urmareste firul si mergi pe marginea povestii. Netezeste cu palma dreapta cuprinsul la fel de lin si bland ca atunci cand iti treci palma peste spatele meu gol, semiadormit. Tine-te bine de franghie si nu lasa vorbele urate pe care ti le-am spus sa te indeparteze de mine. Nu am niciun nod in gat, am cea mai mare incredere in tine… Ignora aroma si aburii de cafea care iti desfac pleoapele dimineata.

Du-te in padurea in care am mers cu ochii inchisi cautandu-te prin bezna. Daca poti sa ma vezi… aceeasi mana pe care ti-am intins-o prima oara… e aceeasi care iti mangaie chipul acum si cand am luat cina prima data in restaurantul pe care l-am numit “al nostru”. Nu stie sa se scuture de prag si amintiri… Dar nici nu vrea, caci toate relele si demonii care ii zumzaie numele tau nu-i sunt indiferenti. E mana care ti-am multumit cu drag ca ai salvat-o de la un veac de singuratate, dragul meu...

Da la o parte perdeaua si priveste-mi chipul fericit, adulmecand prima noapte de cand am facut dragoste. Deschide cu putere fereastra si lasa aerul buzelor care tremura sa ne binecuvanteze pasiunea… Nu te impiedica in gesturi stangace, esti cel mai hotarat om din lume. Ne chemam usor unul pe altul, intotdeauna eu mai pierdut si mai sters decat tine… Citeste-mi din muzica vietii si nu lasa sa-mi mai fie vreodata atat de racoare si frig cum mi-a fost cand ai plecat la mile departare de mine.

Nu ma lasa sa experimentez imensitatea dureroasa a pustiului, a unui pat imens... Stii ca nu exista nicio sansa de eliberare zgomotoasa, dar iubirea care se sufoca nu se da niciodata pe silent. Iar mie mi se pare ca mi-a suras viata in timp ce lanturi usoare si haotice te leaga incet de mine… Pot sa respir si cand ma sufoc cu tine. Imi zambesti usor sagalnic in timp ce imi spui in gluma ca sunt cea mai frumoasa fata din lume, dar eu stiu ca vorbesti intotdeauna serios... Acum sangele ni se amesteca prin vene si ne lasa chipurile rosii. Nu te grabi sa ajungi inaintea mea la vise. Lasa-ma pe mine sa umblu putin prin ele.


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Exercitiu de hipnoza.