Daca vrei o iubire care sa-ti tina de cald si in zilele friguroase de iarna, fugi cat te tin picioarele de iubirea de-o vara.

Am intrat cu zilele in luna iunie si aproape ca am depasit-o. In mod oficial s-a dat startul iubirilor de sezon. In mod oficial, iubirile furtunoase sau senine, iubirile calai sau cele care ard, iubirile care se sting odata cu sfarsitul verii sunt permise chiar si adultilor responsabili. Oficial, a inceput isteria iubirilor de-o vara. Ma uit cu ingrijorare la o fata obosita din oglinda. Trebuie inlocuita oglinda? NU... cariera are nevoie de un moment de respiro, umerii mai trebuie usurati din cand in cand de povara vesnicelor griji si raspunderi, familia - scuturata bine ca sa constientizeze ca poate sa respire si fara tine, tie -nu ti-ar strica zau un strop de magie si de libertate.

S-au emis si unele avertismente legate de aceasta chestiune.Daca vrei ceva mai mult decat o simpla aventura de vara, stai deoparte de asa ceva. Daca vrei o iubire care sa-ti tina de cald si in zilele friguroase de iarna, fugi cat te tin picioarele. Iubirile de-o vara nu dureaza mai mult... de-o vara. Acest gen de iubiri sunt periculoase. Din cauza lor, multe persoane ajung cu greu la mal sau in cazuri cele mai rele, unele nu ajung niciodata sa mai vada suprafata. La primul vant, iubirile de-o vara se clatina. La o doua suflare mai puternica, deja s-au dus. La o furtuna in toata regula, castelele de nisip dispar ca si cum nu ar fi existat vreodata. Cand razele soarelui se strecoara din nou, deja nici nu-mi mai pasa. Pe plaja asta a existat vreodata ceva?

Exista ceva in aerul de mare, pe care nu am stiut niciodata sa-l explic, pe care nu m-am straduit vreodata sa-l descifrez, pe care l-am luat drept ceea ce este si pe care nu l-am putut niciodata. Nu sunt doar hormonii si dorinta nefireasca de a face lucruri marete si extraordinare, diferite de cele pe care le faci in viata de zi cu zi. Este mai mult decat chemarea marii si a apei.

“Vara asta am sa ma indragostesc"... asa imi spun in fiecare toamna, iarna si primavara. Ei bine, vara asta m-am indragostit si s-a intamplat cu adevarat. Ca la 20 de ani, acum la 35. Cu un tremur ca la 16. Cu nisip, apa sarata, fluturi nu in aer, dar in stomac, cu dorinte temporare si dor netarmuit de fericire, cu o infinitate in fata mea mica, cu uitare de sine, fara gandul zilei de maine, fara sa astept, fara sa stiu ca cineva asteapta ceva de la mine, cu bagaje putine la ducere si mult mai multe la intoarcere. O iubire perfecta pana in cel mai mic detaliu, fara sa fie insa ca la carte sau programata dupa modul in care imi programez toata viata. Ea e iubirea mea de-o vara...


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Isteria iubirilor de-o vara.