Ceea ce eu credeam ca e IUBIRE, nu era iubire. Eram de fapt eu, in cautarea iubirii.

Imi imbratisez vulnerabilitatea asta care m-a facut puternica acum. Stiu ca nu a fost vina mea pentru aceasta si nici pentru celelalte relatii disfunctionale pe care le-am avut. Nici vina parintilor mei nu e.

Sunt intr-adevar unii dintre noi care, daca nu ne trezim, vom recrea acelasi sablon la infinit, doar fiindca niciodata pana acum, nimeni nu ne-a iubit asa cum ar fi trebuit sa fim iubiti. Noi nu avem uneltele subconstiente ca sa recunoastem pe acea persoana care ar fi putut sa ne ofere acea iubire sanatoasa si infloritoare; ne indragostim fara de speranta de familiaritatea celor care in final nu vor face decat sa puna sare pe ranile noastre emotionale deschise, oameni care in exterior emana o aura a iubirii ideale in care am vrut noi mai demult sa credem – un ambalaj stralucitor care impacheta vechiul.

Foto: Berli Mike/ Flickr

Si cumva, partea interesanta e ca… cei cu sarea in buzunare si stralucirea in ochi … Nici ei nu stiu acea iubire, nu stiu cum sa se apropie, nu stiu sa iubeasca si sa fie iubiti, nu au incredere in iubire, in masura in care si-o doresc la fel de insetat. Iar inimile lor faramitate sunt exact la fel ca ale noastre. Acel scenariu al sufletelor pereche gemene care oglindesc durerea unul celuilalt, intensitatea acesteia si scenariile similare care au creat acea durere.

Unii dintre noi, asemenea mie, poate sunt destul de norocosi sa isi scoata ochelarii innegriti de pe ochii mintii… si se uita in oglinzi si in durere. Si asa incepi sa iti constientizezi structura mentala si emotionala si se face lumina in modul cum procedai si ce alegeai sa faci in anumite situatii.

O problema nu poate fi rezolvata de la acelasi nivel de Constiinta care a creta-o. - Einstein

Imi amintesc de mine, acum vreo doi-trei ani cred, holbandu-ma la fraza asta si fiindu-mi imposibil sa inteleg la ce se refera. Dar acum inteleg. Vorbind aici despre "problema" iubirii, am inteles ca trebuie sa iti smulgi sinele asta cu o multitudine de aspecte, din vechiul sau sistem de a actiona si ca trebuie sa inveti noi realitati, acelea care in sfarsit, te vor ajuta mai mult, e nevoie sa te muti practic, in alta paradigma de cunoastere. CONSTIENTA…

Altfel, mintea noastra subconstienta va continua sa recreeze sabloanele vechi, alegand scenariile deja stiute si caile deja batatorite in prisma unor vremuri vechi, nefaste, acelea ale iubirii neimplinite. E modul de a trai pe pilot automat…

Cand realizezi, iti dai seama ca e timpul sa alegi altceva. Noile orizonturi se deschid in imaginatia mea, o experienta care se amesteca cu amaraciunea data de renuntarea la trecut. Renuntarea la visurile alea destramate si asteptarile bazate pe imaginatia despre iubire si nu pe emotii vreodata simtite, proiectii si sperantele incapatanate in legatura cu omul ala care te-a facut sa simti ca intreaga fiinta iti explodeaza.

Asadar...

Ti se cere nu sa cauti iubirea, ci sa distrugi barierele pe care le-ai construit in interiorul tau, impotriva ei., spunea invatatorul sufist Rumi.

Pentru unii dintre noi, barierele sunt reci si inalte… Bariera este modul cum am inteles noi ca iubirea trebuie sa fie si sa se simta, atunci, in copilarie… Nu ii invinui pe parintii tai, nici ei nu au stiut iubirea. <3

Foto: Berli Mike/ Flickr


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Nu cauta IUBIREA, trebuie sa distrugi barierele ridicate impotriva ei!.