„În sezonul rece, hidratarea pielii nu mai este doar o rutină opțională, este o necesitate fiziologică. Aerul rece și uscat, vântul și variațiile de temperatură afectează bariera naturală de protecție, iar pielea pierde apă mult mai repede decât în restul anului”, explică dr. Lavinia Nițu, medic specialist dermatolog în cadrul clinicilor Leventer. Hidratarea, așadar, nu înseamnă doar aplicarea unei creme, ci menținerea unui echilibru între apa din piele si lipidele din suprafata pentru protectia fata de factorii externi.
De ce avem pielea uscată în sezonul rece
Cauzele sunt multiple, dar toate se leagă de același mecanism: pierderea transepidermică de apă. Aerul rece are o umiditate scăzută, iar impreuna cu vantul „fură” mai ușor apa din straturile superficiale ale pielii. În interiorul cladiilor, sistemele de încălzire reduc și mai mult umiditatea, creând un mediu uscat care favorizează deshidratarea. În plus, vasele de sânge de la suprafața pielii se contractă pentru a conserva căldura internă a corpului, reducând astfel aportul de oxigen și nutrienți. Aceasta explică de ce iarna pielea devine palidă, ternă și mai puțin suplă.
„Pielea își pierde elasticitatea atunci când scade conținutul de apă și lipide. De aceea, în sezonul rece, hidratarea trebuie să fie mai intensă și constantă, adaptată tipului de piele”, adaugă dr. Lavinia Nițu, medic specialist dermatolog.
Foto: PeopleImages /ShutterstockCum funcționează hidratarea pielii
Stratul cornos al epidermului, denumit și „barieră cutanată”, este alcătuit din celule moarte, numite corneocite, lipite între ele prin lipide. Aceste lipide – ceramide, colesterol și acizi grași – formează o rețea care împiedică evaporarea apei din interior si patrunderea alergenilor si agentilor patogeni. Când această barieră este afectată, pielea se usuca, se crapa și devine vulnerabila la infectii si alergii . Hidratarea corectă presupune refacerea acestor lipide și reținerea apei în țesuturi. Din acest motiv, cremele eficiente trebuie să conțină trei tipuri de ingrediente:
– umectanți (precum acidul hialuronic, glicerina, ureea, care atrag apa în piele);
– emolienți (uleiuri vegetale, dimeticona, squalan, care netezesc și înmoaie pielea);
– ocluzivi (precum petrolatumul sau untul de shea, care formează o peliculă protectoare ce reduce pierderea transepidermica de apa).
Dar, mai important decât formula, este modul în care aplicăm produsele: imediat după duș sau baie, când pielea este ușor umedă, pentru a „sigila” apa în interiorul țesuturilor. „Este greșit să credem că o cremă grasă înseamnă neapărat o piele hidratată. Scopul nu este să acoperim pielea cu un strat de ulei, ci să restabilim echilibrul natural dintre apă și lipide. Doar așa bariera cutanată se poate reface”, adaugă dr. Lavinia Nițu, medic specialist dermatolog.
În sezonul rece, multe obiceiuri aparent inofensive contribuie la deshidratarea pielii. Dușurile fierbinți, de exemplu, îndepărtează sebumul natural, iar spălarea excesivă a feței cu produse agresive poate distruge stratul protector. De asemenea, folosirea frecventă a dezinfectanților pe bază de alcool si spalatul des pe maini le afectează, devenind crăpate și dureroase.
„Apa fierbinte și săpunurile antibacteriene usucă pielea mai repede decât credem. Ideal este să folosim apă călduță, geluri de curățare delicate și creme adecvate imediat după spălare. Mâinile au nevoie de îngrijire constantă, pentru că sunt cele mai agresate, iar stratul lor lipidic este mult mai subțire decât pe restul corpului”, mai precizează dr. Lavinia Nițu, medic specialist dermatolog.
Tratamente dermatologice pentru hidratarea profundă
Pentru persoanele care se confruntă cu deshidratare severă, tratamentele dermatologice pot oferi o soluție mai rapidă și eficientă. Printre cele mai populare se numără terapiile de biorevitalizare și mezoterapia cu acid hialuronic.
„Aceste proceduri nu sunt doar estetice – ele au o bază medicală solidă. Prin microinjecții fine, se introduc substanțe hidratante și vitamine direct în derm, acolo unde cremele nu pot ajunge. Rezultatul este o piele mai elastică, mai luminoasă și mai uniformă. De asemenea, tratamentele cu radiofrecvență fracționată sau laser non-ablativ stimulează producția naturală de colagen și refac structura pielii, îmbunătățind retenția de apă”, recomandă dr. Lavinia Nițu, medic specialist dermatolog.
Greșeli frecvente în hidratarea pielii
Una dintre cele mai comune greșeli este alegerea produselor nepotrivite. Cremele prea grase, aplicate excesiv, pot bloca porii și favoriza apariția iritațiilor. În același timp, produsele cu alcool, parfum sau coloranți pot agrava deshidratarea. Un alt mit des întâlnit este acela că, dacă pielea pare lucioasă, nu are nevoie de hidratare. În realitate, luciul poate fi un semn de sebum în exces, nu de apă suficientă. Pielea grasă poate fi, paradoxal, deshidratată.
De asemenea, folosirea frecventă a măștilor exfoliante sau a retinoizilor fără hidratare corespunzătoare poate duce la iritații. În sezonul rece, rutina trebuie ajustată: mai puține exfolieri, mai multă hidratare.
Foto fr si main: MIRRORstudio /Shutterstock


Singurătatea doare! Tu o poți vindeca! Campanie pentru susținerea nevoilor urgente ale vârstnicilor din România
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună