Dincolo de incercarea, nu intamplatoare, ci premeditata si spintecata in zeci de variante posibile si imposibile, prin care doi necunoscuti incearca sa se cunoasca, exista un motiv care ne determina sa acceptam o intalnire oarba. In iubire, nu obosim niciodata definitiv. Nu obosim niciodata sa o luam de la capat, sperand ca de data aceasta o sa fie bine, crezand in posibilitatea ca un necunoscut sa devina cea mai bine cunoscuta persoana din viata ta.

Iubirea nu are varsta... auzeam in jurul meu pe cand ma balaceam nestingherita in fericirea pe care numai tineretea ti-o mai da. Aveam mult, mult timp de acum inainte pentru visare, nebunie si traire pentru ca viata mea era exact ceea ce vroiam eu sa fie. Si cum vroiam eu sa fie... Am lasat in urma acei ani de nebunie si frumusete, dar inca simt ca in locul inimii imi bate cu putere aceeasi dorinta smintita de a-mi trai viata mai intens ca niciodata.

Cu toate ca eu am tradat-o de atatea ori la rand, fara sa clipesc, fara remuscari, fara sa ma uit inapoi, ea credincioasa si supusa, singurul lucru care nu m-a inselat vreodata, mi-a stat alaturi la bine si la rau. M-am ales ce-i drept cu un rid, doua in coltul ochilor, cu un zambet mai putin zburdalnic, cu o inima mai potolita, cu o experienta de viata pentru care nu as invidia pe multi, cu iubiri mai mult in minus decat in surplus, dar fiecare an trait si-a meritat timpul. Nici unul nu mi-a stirbit dorinta de a trai, nici unul nu mi-a dat de veste ca mi-ar lipsi ceva. Sa fie oare pentru ca inca nu imi lipsea nimic?

Ei, dar acum am fix varsta ideala pentru iubire, au binevoit sa ma anunte mai toate cunostintele si prietenele mele, ingrijorate ca inca nu prezint semnele disperarii ca o sa raman singura, ca nu am o relatie serioasa sau ca nu-mi rezerv suficient de mult timp pentru a cunoaste pe cineva sau ca ma afund in schimb in atributiile jobului meu. Exact varsta potrivita pentru iubire sau chiar putin peste ea...

E strigator la cer ca nu incerc sa-mi schimb situatia, ca am inca sufletul atat de tanar si aceeasi dorinta batrana de a ma bucura de lucrurile nesemnificative! De ce ma simt atat de bine sorbind din ochii copii altora cand as putea sa ma simt infinit mai bine doar privindu-i in ochi pe ai mei?

Cine m-ar intelege daca as spune ca nu vreau sa-i concep cu un tata care nu si-o doreste mai intai cu trupul si cu sufletul pe mama lor, inainte de a-i vrea pe ei? Sau ca nu exlud varianta eprubetei, insa nu inainte de a fi incercat si varianta naturala a conceperii din dragoste si uitare de sine? Din dor indelungat, din pasiune, din foamea unui suflet pentru altul, din setea unui trup pentru altul, din reincarnarea unuia in fiinta celuilalt? Povesti... aiureli... Simple frustrari de om neimplinit Visuri de om singur. O sfortare prea ingusta de a iesi dintr-un peisaj mult prea larg al normalitatii.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri