Functionarea in cadrul unei echipe nu prea pare sa fie cel mai desavarsit talent al oamenilor. Ba dimpotriva, preferam ierarhizarile si disensiunile in locul colaborarii, cea care ne-ar putea aduce in fapt, mai multa forta.

John Murphy, autorul cartii Pulling Together, explica care sunt regulile performantei in munca de echipa. El accentueaza importanta pe care trebuie sa o joace munca de echipa in viata noastra, dar ideile sale pot fi aplicate vietii sub toate aspectele sale, fie ca vorbim de relatia cu familia, colegii sau orice alta grupare din care facem parte.

Oamenii trebuie sa invete ca numai ramanand impreuna in momente dificile si doar pastrand grupul unitar pot gasi solutii la problemele ce se ivesc. Comuniunea nu este o problema ci este o solutie pentru viata. De unde ar trebui sa ne vina inspiratia solidaritatii? De la pasari, vom afla dintr-un clip de prezentare al cartii scrise de catre Murphy; este sintetizat aici, modelul pe care ni-l pot oferi pasarile, in ceea ce priveste unitatea pentru un scop comun.

De multe ori, animalele se dovedesc a fi mult mai nobile decat noi oamenii.

Iata ce putem invata de la gaste:

Ele zboara intr-un stol in forma de V, una in urma celeilalte. Miscandu-si aripile, gastele creaza un curent ajutator pentru cele care se afla in urma. Zburand in formatie de V, ele reusesc sa zboare pe o distanta mai mare cu 71%, decat daca ar fi zburat solitar. La randul nostru, daca am impartasi o directie comuna si un simt al comuniunii, am ajunge acolo unde ne dorim, mult mai repede si mai usor, fiindca vom “calatori”, bazati pe increderea unul in celalalt.

Daca o gasca iese din stol, imediat simte dificultatea de a zbura singura, de aceea se reintoarce pentru a beneficia de puterea celei care zboara in fata ei. Ar trebui sa reusim sa intelegem ca trebuie sa stam in aceeasi formatie, alaturi de cei care vor sa “ajunga” acolo unde vrem si noi. Si trebuie sa ii lasam pe ceilalti sa ne ajute iar la randul nostru sa ne oferim ajutorul.

In stolul gastelor, atunci cand cea care zboara prima oboseste, o alta ii ia imediat locul; acelasi lucru ar trebui sa se intample si in societatea oamenilor. Ei prefera insa sa se angreneze in lupte de mentinere a locului de “fruntas”, indiferent de circumstante, uitand de cele mai multe ori care le era scopul initial. Daca am schimba pe rand pozitia de lider si daca am invata sa impartasim cerintele dificile, asa cum fac gastele, am deveni interdependenti unii de ceilalti si mult mai eficienti.


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Sa invatam sa ZBURAM! O lectie de viata de la gaste.