9 Noiembrie 2022 publicat în Consiliere 1 share-uri

Viața familială este, de cele mai multe ori, imprevizibilă. Așa fiind, pot interveni situații în care soții decid să pună capăt căsătoriei, demarând procedurile necesare pentru a divorța. De cele mai multe ori, pe durata căsătoriei, cei doi soți obțin și dețin împreună anumite bunuri, denumite sugestiv „bunuri comune”. Ce se întâmplă însă cu aceste bunuri dobândite pe parcursul căsătoriei, după ce survine divorțul între cei doi soți?

Cu ajutorul echipei de avocați de la avodivort.ro, am reușit să cuprindem într-un articol răspunsurile la cele mai de interes aspecte privitoare la divorț și partaj. Astfel, în acest articol vom clarifica ce este, în esență, divorțul, pentru ce motive și cum poate fi inițiat și, de asemenea, ce este partajul și în ce constă.

În primul rând, în ceea ce privește divorțul, acesta nu înseamnă altceva decât desfacerea căsătoriei. Un avocat divort, cum este deseori denumit, în limbaj colocvial, avocatul specializat în desfacerea căsătoriilor, din cadrul echipei avodivort.ro, ne spune că, potrivit legii civile, divorțul poate avea loc:

- prin acordul soților, la cererea ambilor soți, ori la cererea unuia dintre soți care e acceptată de celălalt;

- atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei sau culpa comună a soților, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorț;

- la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani; divorțul se poate pronunța chiar din culpa exclusivă a soțului reclamant, cu excepția situației în care pârâtul se declară de acord cu divorțul, când acesta se va pronunța fără a se menționa culpa soților și, respectiv

- la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei, caz în care desfacerea căsătoriei se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților. Un aspect foarte important de subliniat la această ultimă cauză de divorț este faptul că soțul sănătos nu va putea intenta un proces de divorț având ca fundament starea de boală a celuilalt soț, întrucât legea civilă instituie, cu titlu de regulă, obligația soțului sănătos de a-l îngriji pe cel bolnav. Tocmai aceasta este rațiunea pentru care legiuitorul a dat posibilitatea soțului bolnav să ceară pronunțarea divorțului.

În ceea ce privește procedura de divorț, aceasta poate avea loc pe cale administrativă, prin intermediul unui notar public ori pe cale judiciară.

Dacă soții nu se înțeleg asupra unor aspecte precum consimțământul acestora asupra divorțului, cu privire la numele de familie pe care să îl poarte după divorț, exercitarea autorității părintești, stabilirea locuinței copiilor după divorț ori modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat si fiecare dintre copii, se impune divorțul pe cale judiciară.

Totodată, de cele mai multe ori, divorțul are loc din motive temeinice (de pildă, infidelitatea unuia dintre soți, violența domestică – caz în care trebuie apelat și la un avocat drept penal –, comportamente de ordin moral ce conduc la destrămarea vieții de familie, săvârșirea unei infracțiuni, cu intenție, de către celălalt soț ș.a.m.d.), însă fiecare speță are particularitățile ei, iar astfel consultarea cu un avocat specializat în dreptul familiei este imperios necesară.

În al doilea rând, în ceea ce privește partajul, legea stipulează că, în caz de divorț, ambii soți care s-au căsătorit sub regimul comunității de bunuri, pot face partajul, odată cu divorțul sau chiar ulterior pronunțării acestuia. Este de domeniul evidenței că, atunci când nu discutăm de bunuri comune (deținute în coproprietate de cei doi soți), partajul nu este necesar.

Partajul este facultativ, iar nu o obligație, și pentru efectuarea acestuia nu există un termen limită. De regulă, împărțirea se face într-o proporție de 50%. Bineînțeles, dacă unul dintre soți a contribuit mai mult la dobândirea bunurilor comune pe timpul căsătoriei, acesta este îndreptățit să solicite un procent mai ridicat din masa bunurilor partajabile.

În ceea ce privește actele necesare efectuării unui partaj după divorț, acestea sunt: actele de proprietate, extrase informative din partea cadastrului, certificate fiscale de la taxe și impozite. În ipoteza în care unul dintre soți revendică mai mult de 50% din bunurile comune, în condițiile de care aminteam anterior, sunt necesare acte suplimentare care să ateste contribuția sa în plus față de celălalt soț la dobândirea bunurilor comune.

Totodată, de semnalat este faptul că nu toate bunurile ce s-au dobândit în timpul căsătoriei sunt considerate că au un coproprietar. Unele dintre acestea sunt considerate drept bunuri personale și nu se impune a fi partajate. Cu alte cuvinte, aceste categorii de bunuri nu sunt supuse partajului. Sunt astfel de bunuri: bunurile de îngrijire personală, bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri; drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat; bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri etc.

La rândul său, partajul poate fi voluntar (caz în care cei doi știu exact bunurile pe care le vor păstra, se prezintă la un notariat și se va încheia contractul de partaj, în cadrul căruia sunt menționate bunurile pe care le primește fiecare) sau judiciar (caz în care e necesar să se introducă o cerere de chemare în judecată). În cazul partajului judiciar, echipa de avocați de la avodivort.ro subliniază importanța unui avocat specializat, întrucât vor fi luate în considerare de către instanță probele, cum ar fi extrasele de cont, contractele ș.a.m.d, iar un avocat va ști întocmai cum să gestioneze dosarul.

Tot aceștia atrag atenția asupra faptului că există anumite împrejurări care influențează cota-parte ce revine fiecărui soț la partaj, împrejurări care pot fi pozitive sau negative, precum: munca în gospodărie (împrejurare pozitivă pentru soțul ce presta astfel de activități gospodărești), sumele de bani pe care unul dintre soți le-a folosit în vederea achitării unor datorii proprii (împrejurare negativă, din care rezultă o lipsă de aport la creșterea bunurilor comune) etc.

Dacă treci prin astfel de situații, de folos îți va fi un avocat care va ști cum să gestioneze dosarul și care îți va conferi încrederea necesară în ceea ce privește obținerea unei soluții cât mai eficiente, adaptate la cazul și situațiile concrete în care te afli.

Sursa foto: https://www.dreamstime.com


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri