IPOCRIZIE ASUMATA A RELATIILOR INTER-UMANE SAU DOAR EFECTUL DUALEI NOASTRE NATURI, DIVINA DA' SI TERIBIL DE DARWINA?!?

Azi am avut un comentariu care cred ca poate deveni de sine statator, adica poate fi chiar topic.
Carevasazica...

Fara existentza unui micutz agnostic in fiecare dintre noi, nu ar mai exista intrebari pe care sa ni le punem. Si la care sa incercam sa gasim raspunsuri...
Fara permanentul dubitativ din noi practic am inceta sa mai existam ca fiintze cu constiintza de sine, oricita incredintzare am avea intr-un benevolent ... Tata Creator!

Ma gindesc din ce in ce mai frecvent la cei care nu mai sint. Si in curind vom fi si noi.
Probabil virsta si inexorabilul exitusului...

Meditez uneori la clipele minunate din existentza noastra - de care ne agatzam cu nespusa disperare interioara - si care sint precum ... efemeridele.
La fel de frumoase si la fel de trecatoare...

Abia cei care nu mai sint - si de care uneori isi amintesc ceilalti chiar si dupa disparitia lor fizica - ar putea fi fericiti de 'memoria' asta temporara a urmasilor.
Pt. ca memoria celor de dupa noi e de fapt SINGURA DOVADA ca am trait sau nu cu adevarat.
Si ca viatza noastra a avut vreo semnificatie sau importantza...

Toata lumea (ma rog, o mare parte din ea) apreciaza la superlativ de ex. ... teoria relativitatzii generale a lui Einstein.
Chiar si cei care habar n-au ce inseamna asta, da' li s-a inoculat ideea cum ca ar fi ceva extraordinar.
Cam la fel cu darwinismul si chiar cu ... dumnezeirea!
In fond extraordinarul fascineaza intotdeauna ordinarul, nu-i asa?!?

Nimeni insa n-a cercetat si nici nu si-a pus vreodata cu adevarat intrebarea:
...Cum era pe dinauntru OMUL care a lasat toata fascinatzia asta unei omeniri atit de superficiale?!?...
Adica omul de dincolo de matematica, fizica, ecuatii si un imaginativ demiurgic...

Ce vreau sa spun este ca niciodata, da' absolut niciodata, nu vrem sa stim (si cred ca in fapt ne e si ingrozitor de frica sa aflam) cum e/sint de-adevaratelea omul/oamenii de linga noi.
De dincolo de precognitiile noastre, de frustrarile, buricarile, ofuscarile, umorile si scandalizarile noastre si 'exonerind' chiar pina si egotismul relatiilor proprii cu el/ei...
garbo101426
Postat pe 16 Februarie 2017 23:17
Prea devreme pentru astfel de filozofii. Stai sa ma "limpezesc" o tzarica, ca inca-s "tulbure" dupa somn...

http://3.bp.blogspot.com/-IjB6Z9MbMDI/VbUEHdr0aWI/AAAAAAAAJbA/8gsxQQD0TAQ/s1600/tumblr_ns1w7nnTXn1qe6mn3o1_500.gif


`Neata :)
Rotty
Postat pe 17 Februarie 2017 07:45
Eu trebuie sa ma limpezesc vreo inca cativa ani de acum incolo Subiectul, oricum e
Buna dimineata!
Schmetterling
Postat pe 17 Februarie 2017 08:16
De la: garbo101426, la data 2017-02-16 23:17:21Azi am avut un comentariu care cred ca poate deveni de sine statator, adica poate fi chiar topic.
Carevasazica...

Fara existentza unui micutz agnostic in fiecare dintre noi, nu ar mai exista intrebari pe care sa ni le punem. Si la care sa incercam sa gasim raspunsuri...
Fara permanentul dubitativ din noi practic am inceta sa mai existam ca fiintze cu constiintza de sine, oricita incredintzare am avea intr-un benevolent ... Tata Creator!

Ma gindesc din ce in ce mai frecvent la cei care nu mai sint. Si in curind vom fi si noi.
Probabil virsta si inexorabilul exitusului...

Meditez uneori la clipele minunate din existentza noastra - de care ne agatzam cu nespusa disperare interioara - si care sint precum ... efemeridele.
La fel de frumoase si la fel de trecatoare...

Abia cei care nu mai sint - si de care uneori isi amintesc ceilalti chiar si dupa disparitia lor fizica - ar putea fi fericiti de 'memoria' asta temporara a urmasilor.
Pt. ca memoria celor de dupa noi e de fapt SINGURA DOVADA ca am trait sau nu cu adevarat.
Si ca viatza noastra a avut vreo semnificatie sau importantza...

Toata lumea (ma rog, o mare parte din ea) apreciaza la superlativ de ex. ... teoria relativitatzii generale a lui Einstein.
Chiar si cei care habar n-au ce inseamna asta, da' li s-a inoculat ideea cum ca ar fi ceva extraordinar.
Cam la fel cu darwinismul si chiar cu ... dumnezeirea!
In fond extraordinarul fascineaza intotdeauna ordinarul, nu-i asa?!?

Nimeni insa n-a cercetat si nici nu si-a pus vreodata cu adevarat intrebarea:
...Cum era pe dinauntru OMUL care a lasat toata fascinatzia asta unei omeniri atit de superficiale?!?...
Adica omul de dincolo de matematica, fizica, ecuatii si un imaginativ demiurgic...

Ce vreau sa spun este ca niciodata, da' absolut niciodata, nu vrem sa stim (si cred ca in fapt ne e si ingrozitor de frica sa aflam) cum e/sint de-adevaratelea omul/oamenii de linga noi.
De dincolo de precognitiile noastre, de frustrarile, buricarile, ofuscarile, umorile si scandalizarile noastre si 'exonerind' chiar pina si egotismul relatiilor proprii cu el/ei...


Eu cred ca tocmai ipocrizia asumata, derivata din natura, in "egala" masura darwina, a omului, ii face pe cei care raman, ma refer la cunoscutii si apropiatii oamenilor de rand, nu la personalitatile marcante, sa uite amintirea celor care au fost... si care pare ceva superfluu in economia vietii cotidiene. Pomeneai de superficialitatea omenirii, nu indeajuns invocata, in conditiile in care efemeridele sunt chiar oamenii si amintirea acestora, imediat ce nu mai fac trebuinta... Rar insemnam f. mult.
...Ma gandesc, ca poate si intuind neajunsurile unor relationari inter-umane lipsite de caldura si autenticitatea proprie doar spiritelor vaste, omul Einstein o fi fost suficient siesi, nu suficienta rigida a celui care se inchide in propria-i fiinta, ci suficienta ca nucleu tare, a omului de geniu...
Camil5y8
Postat pe 17 Februarie 2017 09:12


Rotty, fluturash, hai mai, nu fiti ... nashpa!



garbo101426
Postat pe 17 Februarie 2017 11:54
*proprii, nu proprie.
Camil5y8
Postat pe 17 Februarie 2017 11:55
Camile, sa stii ca am meditat si eu asemeni tie la ...'self-suficientza' omului de geniu.
Si am si eu o parere asemanatoare cu cea din ultima ta fraza.

In popor chiar exista o zicala oarecum la subiect si care spune ca ... "nu e permis boului ce e permis domnului'!
In fond oamenii f. inteligenti nu au un ... 'mercurial' socio-emotional la care sa se relationeze.
Ei trebuie sa se auto-regleze si auto-'compenseze' doar prin ei insisi.

Si cred ca e bine asa...
garbo101426
Postat pe 17 Februarie 2017 13:12
De la: garbo101426, la data 2017-02-17 11:54:40

Rotty, fluturash, hai mai, nu fiti ... nashpa!





Nu sunt nashpa,cred si nici nu vreau sa fiu, insa cred ca mai trebuie sa treacă ceva ani peste mine, sa pot contribui cât de cât punctual la aceasta conversatie.Ii las pe cei in masura, eu trag cu ochiul in învăț
Când eram mult mai tânără, sufeream de mizantropie, mi-am revenit, deoarece am priceput ca fiecare om e cat poate sa fie si cum poate sa fie, desi cei mai mulți m-au dezamăgit.Acum prefer sa vad intr-un om doar ceea ce e bun, cu toate ca toți avem si multe rele, asa fac eu fata vieții.
In fata lui Dumnezeu si a mortii suntem egali pana la urma si prefer sa port ochelarii roz, insa cu precautie
Schmetterling
Postat pe 17 Februarie 2017 19:01
Si cum reusesti minunea asta, fluturash?!?
Adica sa vezi doar ce-i bun in oameni.
Mi se pare interesant ce spui si nu pot sa cred ca e doar un simplu exercitiu de vointza; ar fi mult prea banal.


M-ai facut curioasa, zau. Poate mai invatzam si noi cite ceva.
Nu de alta, da' asa ceva e de regula mai presus de vointza noastra si presupune sa-ti ... amputezi ceva in personalitatea ta!
Sau macar sa ... cauterizezi acel ceva.
Ori sa ai un shoc formidabil, care sa te duca dincolo de pragul disperarii, pina pe buza prapastiei chiar!
Ca banuiesc ca nu iei ceva ... 'fumuri' din alea care cica te mai pot face sa vezi doar...

...la vie en rose!


Banuiesc ca in principal e vorba de rautatea oamenilor nu din vecinatatea apropiata, ci a strainilor sau a celor pe care vezi si auzi destul de rar.
Cum reusesti insa sa 'negociezi' atutudinea asta superba de ... 'non-combat' cind e vorba de cei de f. aproape si pe care trebuie sa-i suporti cu tot cu rautatea lor fara ca tie sa-ti sara mushtarul?!?...


Peste prostie, lipsa de civilizatie, badaranie sau mitocanie eu pot trece ... fluierind.
Rautate simpla, de nivel mediu sau chiar forte, o pot ... survola fara prea mari daune personale.
Cind vine insa vorba de flagelul incredibil al societatzii romanesti al ultimilor 10-15-20 de ani, adica ... NEMERNICIA, ei bine, cu asta recunosc ca ma descurc f. greu.
Fapt care desigur ca nu-mi face prea bine nici la tensiune si corazon, nici la glicemie si stomac, nici la ficat sau bila si nici la ... piticii de pe creier!


Iar nemernicia nu e decit 'fuziunea' perfecta dintre rautate si prostie, lipsa de civilizatie, badaranie, mitocanie si grobianism!
E un fel de mutant socio-caracterial pe care noi, ca romani, nu l-am 'experimentat' parca niciodata inainte de '89...


Bref, cum reusesti sa ... tragi heblul cit sa te deconectezi sau detasezi de tot ce-i cu adevarat rau in jurul tau?
Simpla intoarcere a spatelui nu stiu sa rezolve conflictul interior pe care de regula il provoaca rautatea celorlalti...

garbo101426
Postat pe 17 Februarie 2017 21:17

E mai mult un exercitiu de bunatate sau mai bine spus de toleranta, sa vezi ce-i bun in oameni. Fluturas, tu vorbesti de faptul ca suntem egali in fata lui Dumnezeu si a mortii si cred ca asta e cel mai puternic argument al zen-ului tau. Si faptul ca intelegi sa nu ceri mult, cand nu e cazul.

Asa cum spune 426, ar fi interesant de aflat, de la tine...
Camil5y8
Postat pe 17 Februarie 2017 21:56
Nu fumez nimic, nu-s nici sub tratament, insa unele aspecte ale vieții, pana in prezent m-au adus aici.Am atins linistea, la modul greu, ce-i drept, insa a meritat Sa nu crezi ca nu am facut spume la gura si mi-am mâncat linistea mult timp, si m-am confruntat cu tot sortimentul de răutate, insa chiar nu are sens.
Vor sa fie prosti, sa fie, vor sa fie rai,la fel, asa vor ramane, fie ma dau eu cu capul de pereti sau nu, putini isi vor sa seama ca nu e bine sa fie asa sau de evolueze.
Din fericire, sunt înconjurată si de mulți oameni buni, după mult timp si cred ca ma ajuta. Iar pentru ceilalti, complezență, ignore sau eject, după caz
Si, conflictul interior e doar cel cu mine, imi ocupă tot timpul.
Nu ti mai mânca sănătatea luptandu te cu prostii, nu este tratament pentru asta.Antidot pentru răutate ar mai fi, insa putini conștientizează asta.
Lumea nu vrea sa fie salvată, de ce sa incerc eu?
Schmetterling
Postat pe 17 Februarie 2017 22:15
De la: Camil5y8, la data 2017-02-17 21:56:47
E mai mult un exercitiu de bunatate sau mai bine spus de toleranta, sa vezi ce-i bun in oameni. Fluturas, tu vorbesti de faptul ca suntem egali in fata lui Dumnezeu si a mortii si cred ca asta e cel mai puternic argument al zen-ului tau. Si faptul ca intelegi sa nu ceri mult, cand nu e cazul.

Asa cum spune 426, ar fi interesant de aflat, de la tine...

Exact, Camil.In primul rand Dumnezeu, apoi acceptarea fiecarui om, asa cum este.Nu mi-a fost usor si nu imi vine sa cred ca am ajuns aici, insa e TARE BINE!
Am si eu marje de eroare la toleranta, însa de unde nu-i...
Schmetterling
Postat pe 17 Februarie 2017 22:21
Partial adevarat, fluturash, partial...

Daca fiecare om, de la inceputurile timpului si pina astazi, ar fi gindit si aplicat exact conform zicerilor tale, ai idee cam unde am fi fost in zilele noastre???
Daca nu ar fi existat ... 'nebuni' care sa se opuna cursului lumii si care sa vrea sa 'salveze' omenirea in ciuda opozitiei ei, iti poti imagina ca civilizatia contemporana ar mai fi fost posibila?
Sau ca ar mai fi existat, de ex., internetul?
Si ca noi am fi putut purta discutia asta?!?

Probabil ca fara astfel de oameni - providentiali, genii sau luminatzi - am fi continuat, vorba lui Rotty, sa ne ... flotzaim in noroiul primordial!
Altminteri fara schimbarea paradigmelor, din cind in cind macar, nici n-am mai putea vorbi de Umanitate!

Si zic partial, fluturash, pt. ca e-adevarat ca la un moment dat, in existentza proprie a fiecaruia, va trebui sa optam (poate si datorita virstei si depletziei neurotransmitzatorilor si functiilor neuro-endocrine) pt. o 'disociere' de continuele si tulburatoare tribulatii ale naturii noastre umane.
Spre binele nostru mai ales...

Cit priveste relatia nostra personala cu prostia, rautatea si/sau nemernicia lumii, bunicul din partea mamei avea - asa cum am mai spus pe-aici -, o minunata perla de intelepciune umana pe care mi-a spus-o prima data pe vremea cind studenta ‘inflacarata’ fiind imi imaginam ca pot schimba oamenii si chiar lumea doar cu vorbele, educatia, cultura, inteligentza si bunavointza proprii:

…"Draga, pe idioti si nemernici nu poti sa-l faci mai putzin idioti sau nemernici niciodata si cu nici un chip! E pierdere inutila de vreme si e zminteala a mintii si sufletului.
Idiotul e atit de idiot tocmai pt. ca el isi are rolul sau social intre oameni. Nu incerca sa-l faci sa inteleaga cele mai simple lucruri si - Doamne fereste! -, nu te stradui sa-l ‘schimbi’ cumva:
El nu va deveni niciodata nici macar cu un mm mai putzin idiot decit este, oricite eforturi ai face.
Iar tu - crezind ca-l ajuti pe cel ce nu poate fi de fapt ajutat -, n-o sa fii astfel nici macar c-o secunda mai desteapta decit esti!"

…Acestea sint unele din vorbele pe care mi le-a lasat 'mostenire' omul pe care l-am pretuit cel mai mult in viata.

Intelepte vorbe, nu?!?..
garbo101426
Postat pe 18 Februarie 2017 13:34
O simpla parere personala (care poate fi contrazisa desigur) la prima ta postare.

In primul rind eu cred ca tocmai lipsa micului agnostic din noi ne face sa ne punem intrebari tinind cont ca tocmai agnosticismul neagă parțial sau total, posibilitatea cunoașterii obiective a lumii, a esenței fenomenelor.

„Nimeni insa n-a cercetat si nici nu si-a pus vreodata cu adevarat intrebarea:
...Cum era pe dinauntru OMUL care a lasat toata fascinatzia asta unei omeniri atit de superficiale?!?...
Adica omul de dincolo de matematica, fizica, ecuatii si un imaginativ demiurgic.”

Aici iar nu sint de acord. De ce? Simplu, depre toate geniile astea s-au scris tomuri intregi de carti referitoare nu numai la descoperirile lor ci chiar la viata lor privata de zi cu zi, tomuri pe care oamenii le-au citit si nu numai dintr-o curiozitate de mahala (unii) ci fascinati si dornici sa afle tocmai cum era omul care a descoperit teoria relativitatii par example.

„.......niciodata, da' absolut niciodata, nu vrem sa stim (si cred ca in fapt ne e si ingrozitor de frica sa aflam) cum e/sint de-adevaratelea omul/oamenii de linga noi.”

Adica vrei sa spui ca trecem prin viata fara sa dorim sa ne cunoastem in profunzime, cum gindesc, ce simt cu adevarat sotul/sotia, parintii, copii, prietenii si in general toti cei care intra in viata noastra si ne-o influenteaza mai mult sau mai putin?
Nu cred, cel putin din punctul meu de vedere. A.... ca nu ajungem niciodata sa-i cunoastem pe de-a intregul sint de acord, vorba batrinilor „maninci un sac de sare cu un om si tot nu-l cunosti” dar de regula vrem sa-i cunoastem pt ca asta inseamna a relationa cu un om.
Apropo de cunoastere, de multe ori nu ne cunoastem nici pe noi ca lumea, de aia ne si surprindem singuri cind reactionam citeodata total neasteptat.


Tommy_Boy
Postat pe 18 Februarie 2017 14:03
De la: garbo101426, la data 2017-02-18 13:34:46Partial adevarat, fluturash, partial...

Daca fiecare om, de la inceputurile timpului si pina astazi, ar fi gindit si aplicat exact conform zicerilor tale, ai idee cam unde am fi fost in zilele noastre???
Daca nu ar fi existat ... 'nebuni' care sa se opuna cursului lumii si care sa vrea sa 'salveze' omenirea in ciuda opozitiei ei, iti poti imagina ca civilizatia contemporana ar mai fi fost posibila?
Sau ca ar mai fi existat, de ex., internetul?
Si ca noi am fi putut purta discutia asta?!?

Probabil ca fara astfel de oameni - providentiali, genii sau luminatzi - am fi continuat, vorba lui Rotty, sa ne ... flotzaim in noroiul primordial!
Altminteri fara schimbarea paradigmelor, din cind in cind macar, nici n-am mai putea vorbi de Umanitate!

Si zic partial, fluturash, pt. ca e-adevarat ca la un moment dat, in existentza proprie a fiecaruia, va trebui sa optam (poate si datorita virstei si depletziei neurotransmitzatorilor si functiilor neuro-endocrine) pt. o 'disociere' de continuele si tulburatoare tribulatii ale naturii noastre umane.
Spre binele nostru mai ales...

Cit priveste relatia nostra personala cu prostia, rautatea si/sau nemernicia lumii, bunicul din partea mamei avea - asa cum am mai spus pe-aici -, o minunata perla de intelepciune umana pe care mi-a spus-o prima data pe vremea cind studenta ‘inflacarata’ fiind imi imaginam ca pot schimba oamenii si chiar lumea doar cu vorbele, educatia, cultura, inteligentza si bunavointza proprii:

…"Draga, pe idioti si nemernici nu poti sa-l faci mai putzin idioti sau nemernici niciodata si cu nici un chip! E pierdere inutila de vreme si e zminteala a mintii si sufletului.
Idiotul e atit de idiot tocmai pt. ca el isi are rolul sau social intre oameni. Nu incerca sa-l faci sa inteleaga cele mai simple lucruri si - Doamne fereste! -, nu te stradui sa-l ‘schimbi’ cumva:
El nu va deveni niciodata nici macar cu un mm mai putzin idiot decit este, oricite eforturi ai face.
Iar tu - crezind ca-l ajuti pe cel ce nu poate fi de fapt ajutat -, n-o sa fii astfel nici macar c-o secunda mai desteapta decit esti!"

…Acestea sint unele din vorbele pe care mi le-a lasat 'mostenire' omul pe care l-am pretuit cel mai mult in viata.

Intelepte vorbe, nu?!?..


Sfinte vorbele bunicului tau! Eu m-am luptat si cu prosti si cu oameni rai, insa, zic eu nu m-au învins.
Si nici nu ii voi lasa vreodată!
Schmetterling
Postat pe 18 Februarie 2017 15:12
"Sfinte vorbele bunicului tau! Eu m-am luptat si cu prosti si cu oameni rai, insa, zic eu nu m-au învins.
Si nici nu ii voi lasa vreodată! "

Camil5y8
Postat pe 18 Februarie 2017 15:20
Where is my mind?
So Mereu am inteles ca multe raman intunecate, pentru ca e dificil de acceptat.Cu toate acestea le-am purtat de mana, pentru ca nimic nu e la voia intamplarii.
Tot ce apare trebuie triat, aratat, disecat,si devine necesar pentru a intelege, pentru ca viata se traieste cu ohii deschisi, se observa, se deruleaza, si a iubi devine tot mai dificil, mai greu.Constientizarea ucide simplitatea,si cucerirea acesteia este un pas spre D-zeu.

Exista o unicitate care distinge fiecare om, o frumusete unica. nu suntem fotocopii, chiar daca lumea ar vrea asa. Ar fi mai simplu, mai convenabil. Dar diferenta, mai mult sau mai putin inteleasa o face frumusetea, descoperirea, esenta.
A fi iubiti pentru ceea ce suntem nu este visul cel mai frumos care se poate trai? Dar pentru asta e nevoie de cei care pot intelege, vedea, aprecia.
ulygarbo
Postat pe 16 Martie 2017 17:55

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Poveste de dragoste -partea a doua 18 De la: 12 Iulie 2012 23:06
helooooooooooooooooooooo 10 De la: tusi_Oli 21 Iulie 2010 10:52
am facut ce am vrut 13 De la: SAL 7 Ianuarie 2012 11:21
procedura de azil politic 2 De la: quasaria 27 Iunie 2010 15:57
urgentaaa 10 De la: anakin 20 Septembrie 2010 14:52
Setari Cookie-uri