sunt casatorita dar iubesc alt barbat si el casatorit

De la: O_K, la data 2011-08-07 21:22:32charmelen...si ca sa te rup din context...te citez:
"nu e logic si etic sa stai cu un barbat atunci cand il iubesti pe altu"...
de ce dreaq mai acuzati alti barbati care isi lasa nevestele???




Am acuzat eu de-asa ceva pe cineva de pe site? Ai putea sa dai si un link spre vreo postare de a mea in sprijinul afirmatiei tale, asta asa sa nu ai aerul ca ma acuzi degeaba!

Nu ma supar sa ma citezi, chiar fara ghilimele. Eu mi-am exprimat doar o parere, si nu pretind nici o clipa a fi infailibila, dar vorba rabinului am si eu tot atata dreptate cat cel care ma combate.
charmelen
Postat pe 7 August 2011 21:48
De la: quasaria, la data 2011-08-07 17:52:08
Dincolo de orice ironie, si daca ma tin bine de nas sa nu puta prea tare mesajele dnei, problemele reale sint ca iti bati joc de tine si iti bati joc de omul ala de acasa. Ai dreptul sa traiesti cum vrei fara sa trebuiasca sa te uiti in spate tot timpul, ca n-ai omorit pe nimeni. Nu il vrei pe el, il vrei pe altul, asta e. Dar macar ofera-i celuilalt libertatea sa nu balteasca intr-un compromis compus din minciunile tale - ca poate nu asta vrea. Poate nu vrea una care se tavaleste prin alte paturi pe perna lui. Si poate nu vrea pe cineva care doar sa mimeze ca il iubeste. Poate vrea pe cineva care sa iubeasca cu adevarat. I-ai dat posibilitatea sa aleaga daca vrea sau nu mascarda in care iti concepi tu viata?! Nu e si viata lui la mijloc?

Sint drepturi implicite, ale fiecarui om. Mi se pare inuman sa aburesti, mai ales pe termen lung, pe cineva care nu iti este suficient, cu care nu esti capabil sa ai o relatie sincera, la care nu poti sa tii astfel incit sa nu mai ai nevoie de un altul.
Ok, daca si perechea merge pe premisa foutem tot ce putem si jucam teatru cuplului perfect - macar sint doi infirmi, nu poate nici unul mai mult. Cel putin, e fair....


FACI PE ,,SEFUL" DAR NU ESTI ...AR TREBUI SA ITI RAPORTEZ ABUZUL DE LIMBAJ, DAR NU MA INTERESEAZA ,,TATISMUL " PE CARE IL PROVOCI.

INSIST SA AI GRIJA DE TINE , SI SA ITI FIE BINE!
mery1
Postat pe 7 August 2011 22:04
charmelen - sint multe informatii lipsa, nu am postat niciodata toata istoria de cind mama m-a facut si nici n-as avea timp.
Ca sa incerc sa clarific oarecum: la momentul respectiv, in care m-am maritat, je indragostita, dl de care eram indragostita a decis ca vrea ceva mai bun.

o.k. - nu, de la inceput nu a fost altceva.

... mai trebe sa raspund cuiva? A, mery.
Bine, insista...
quasaria
Postat pe 7 August 2011 22:06
De mult ziceam eu ca lumea a inebunit, dar acum m-am convins de-a binelea.

Oricum, draga indragostita, daca ti- s-a intamplat a doua oara, probabil ti se va intampla si a noua oara. Tu de fapt ai inceput sa confunzi lucrurile . Te-ai saturat de bine, daca ai iubit candva, ai uitat ce e aceea. Acum ai inceput sa te dezumanizezi, nimic mai mult.

oare a cata iubire esti tu pentru "tinerelul" de 40 ani care e casatorit ? Dar asta nu prea conteaza. Voi sa va simtiti bine facand sex! Cand te vei satura de el sau el de tine, va veti gasi voi pe alticineva.

Stiu ca nu prea tine la tine, dar incerc totusi un sfat :nu ar fi bine sa te intorci cu fata spre sotul tau, sa cauti sa redescoperi ce ai iubit la inceput si sa incerci sa te simti bine cu cel ce iti sta aproape, fara sa faci pe nimeni sa sufere?
gabriela_esty
Postat pe 8 August 2011 03:48
ce rele sunteti doamnelor preotese....dar de frazele....."cum e sacul e si peticul".....".cine se aseamana se aduna''.....etc......ca il cainati atat pe "nenea "?l-a luat cineva cu forta?il tine sechestrat?il violeaza?au devenit barbatii victime?HAI SA FIM SERIOSI!..."pacatul"...se infaptueste si in doi...si in trei...si de unul singur......si nu intotdeauna se produce prin sex...care trebuie sa recunoastem ca nu este "pacatul" suprem si nici asa de neplacut precum vor altii sa-l defineasca.
ratuscaceaurata
Postat pe 8 August 2011 07:57
De la: quasaria, la data 2011-08-07 22:06:47charmelen - sint multe informatii lipsa, nu am postat niciodata toata istoria de cind mama m-a facut si nici n-as avea timp.
Ca sa incerc sa clarific oarecum: la momentul respectiv, in care m-am maritat, je indragostita, dl de care eram indragostita a decis ca vrea ceva mai bun.



Nu e cazul sa postezi toata istoria, ci doar esentialul, ca pe ici pe colo e eliptica si se pot trage concluzii eronate.
Din cate am inteles eu, din ce-ai scris pe alte topicuri,te-ai casatorit cu altul pentru ca musiul de care erai indragostita a decis ca vrea ceva mai bun.
Daca am inteles gresit, mea culpa, dar datele erau neclare si disparate.
charmelen
Postat pe 8 August 2011 12:49
da.
quasaria
Postat pe 8 August 2011 17:56
De la: O_K, la data 2011-08-07 22:24:46charm...ba ai si tu tot atata dreptate cat rabinul...
ca doar era evreu....ce dreaq...toata lumea era la picioarele lui...
parca acum e altfel...
doar machedonenii sunt mai tari ca evreii...



poate aici in Romania ca sunt minotari. In rest, nu-ti face iluzii Jew rulz1
charmelen
Postat pe 9 August 2011 14:37
CRED CA STII CE AI DE FACUT, anaraula!
E minunat sa iubesti! Trebuie sa te indragotesti de o persoana fizica (doar nu de zburatorul!!!) sa simti fiorul dragostei strabatandu-te de sus in jos, diagonal, lateral etc, sa simti flutureii in stomac, sa simti ca cineva te mai doreste atunci cand, din obisnuinta convieturii, sotul tau nu-ti mai face curte, nu-ti mai adreseaza cuvinte frumoase, nemaivorbind de atentii, plimbari sau dorinta de a mai fi inca o persoana, oricare ar fi ea, intr-un weekend, cand nu sunteti cu copii. Vorbim aici de casniciile "normale", cand sotul e "smecher" si iti spune ca "poate vantul sa-ti mai ridiice fusta"... De ce oare e mai de condamnat o persoana care iubeste incalcand una din cele 10 porunci biblice, decat persoana care nu respecta oricare din restul poruncilor?

(1) S nu ai ali dumnezei afar de Mine.

(2) S nu-i faci chip cioplit, nici vreo nfiare a lucrurilor care sunt sus n ceruri, sau jos pe pmnt, sau n apele mai de jos dect pmntul. S nu te nchini naintea lor i s nu le slujeti; cci Eu, Domnul, Dumnezeul tu, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc neleguirea prinilor n copii pn la al treilea i la al patrulea neam al celor ce M ursc, i M ndur pn la al miilea neam de cei ce M iubesc i pzesc poruncile Mele.

(3) S nu iei n deert Numele Domnului, Dumnezeului tu; cci Domnul nu va lsa nepedepsit pe cel ce va lua n deert Numele Lui.

(4) Adu-i aminte de ziua de odihn, ca s-o sfineti. S lucrezi ase zile i s-i faci lucrul tu. Dar ziua a aptea este ziua de odihn nchinat Domnului, Dumnezeului tu: s nu faci nici o lucrare n ea, nici tu, nici fiul tu, nici fiica ta, nici robul tu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strinul care este n casa ta. Cci n ase zile a fcut Domnul cerurile, pmntul i marea i tot ce este n ele, iar n ziua a aptea s-a odihnit: de aceea a binecuvntat Domnul ziua de odihn i a sfinit-o.

(5) Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, pentru ca s i se lungeasc zilele n ara, pe care i-o d Domnul, Dumnezeul tu.

(6) S nu ucizi.

(7) S nu preacurveti.

(8) S nu furi.

(9) S nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu.

(10) S nu pofteti casa aproapelui tu; s nu pofteti nevasta aproapelui tu, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tu.


Pentru ca e cea mai dureroasa experienta,pentru ca o simtim pe pielea noastra, ca a-ti respecta parintii e o chestie de interpretare, dar a iubi in afara casniciei e intolerabil. Ce poti sa mai ceri unui barbat care nu te bate, nu te injura si te accepta in preajma lui? Stai cuminte, tu esti de vina ca el e insensibil la farmecele apuse....
garbo101374
Postat pe 9 August 2011 20:37
mda...

- sa nu ai alti dumnezei inafara de tine

- sa nu cioplesti cu mana ta proaspat manichiurata un vibrator - se gasesc o grama la sex shop si-i imposibil sa nu gasesti o dimensiune convenabila si ne- geloasa

- sa nu te duci in desert sa-ti faci concediul decat daca-i la Burj al Arab ala...

- adu-ti aminte ca-i ziua de odihna in fiecare zi,si nu precupeti niciun efort in a lenevi..

- cinsteste cu shpaga peste tot,altfel n-o sa poti trai linistit in tara pe care ti-a dat-o dumnezeu

- sa nu ucizi cu anestezie. n-are farmec

- sa nu preacurvesti prea putin,ca la shapte'jda ani o sa-ti para rau

- sa nu furi daca n-o faci cu stil

- sa nu marturisesti ca i-ai bagat o stramba aproapelui tau

- sa nu poftesti casa,nevasta,roaba,magarul sau boul aproapelui daca pana si el iti spune ca s-a saturat de ele. nu merita efortul.


astept sa ma trazneasca.
precizilla
Postat pe 10 August 2011 21:09
De la: sunsset, la data 2011-07-30 08:06:25
cred ca alte probleme si intrebari s-ar potrivi mai bine in aceasta situatie,nici macar o nuanta de vinovatie?nu te-a cuprins nici o secunda asa o groaza acuta,invonluntara si inevitabila care sa-ti striveasca intreaga fiinta morala!
sunt sigura ca dragostea asta nu a venit asa ca o sageata de la cupidon
care ti-a strapuns inima
in timp ce te-ai lasat cucerita ...in timp ce erai asaltata
ti-ai pus problema ...cati altii o sa sufere din cauza moftului tau
cele mai tari senzatii le vei avea tu bineinteles
.....cand vine viata....si te intreaba ,,cum stai cu dragostea"
pentru toate...vine o nota de plata
garbo011981
Postat pe 11 August 2011 10:54
Si eu m-am indragostit la 44 de ani
El are 41,casatorit ca si mine,cate un copil fiecare,ne vedem rar ca locuim in localitati diferite.E primul meu iubit....am mers de curiozitate,nu credeam ca o sa dureze relatia un an.E frumoasa indragosteala,vorbim zilnic la telefon,pe mess,mesaje.Parca si acasa e mai bine,sunt mai toleranta,mai vesela.Te inteleg perfect!
garbo092820
Postat pe 12 August 2011 15:41
inca nu m-a traznit...
precizilla
Postat pe 12 August 2011 21:43

stai sa mai apara fo doo "intelegatoare" d'astea..
macar nemernicia,si tot te trasneste..
roby_cado
Postat pe 12 August 2011 21:48
precilicio, hantzu' teu, aparushi?
taie-o pan' la mine la poaze, ca-ti dadui o sugestie de drumetie, unde sa-ti petreci un concediu de vis, ca pentru tine, ashea...
vezi indicatoru' de la "Whatever"
Thor_again
Postat pe 12 August 2011 21:52
thorele...
sa-mi raspunzi la poaza,bre...

pana una-alta ,ca tot mi-am amintit de asta...
mi-ai promis ca te ocupi de un decalog garbonian,bre...
long,long time ago...remember?
ia,pune mana pana nu ma 'nervez!
precizilla
Postat pe 12 August 2011 21:59
da, precilico, da' tre' sa-mi reamintesc atmosfera de atunci, ca sa intru in ea, ca sa zic ashea...
da' daca ma gandesc bine, e destul sa dau o tura pe unele pagini pe aici si imi amintesc io
Thor_again
Postat pe 12 August 2011 22:02
te-ntorci la cele sfinte, veve
Freya__
Postat pe 12 August 2011 22:04
poi un' sa ma-ntorc daca nu la cele sfinte,soro?!

thorele..
mai raspunde odata..
precizilla
Postat pe 12 August 2011 22:07
fii tu sanatoasa, ca io-tz' raspunsei
Thor_again
Postat pe 12 August 2011 22:08
si io...
precizilla
Postat pe 12 August 2011 22:13
"Oamenii intra in viata ta pentru un MOTIV, SEZON sau o VIATA.

Cand o sa stii care este, o sa stii ce sa faci pentru acea persoana.

Cand cineva intra in viata ta pentru un MOTIV, este pentru a indeplini o nevoie pe care ai exprimat-o.

A intrat pentru a te asista in momentele dificile, sa te indrume si sa-ti acorde suport,

Sa te ajute fizic, emotional sau spiritual.

Pot parea ca fiind trimisi de Dumnezeu si sunt.

Sunt acolo pentru motivul pentru care tu ai nevoie sa fie.

Apoi, fara vreo greseala din partea ta sau intr-un moment inoportun,

aceasta persoana va spune sau face ceva pentru a aduce aceasta relatie la sfarsit.

Cateodata ei mor. Cateodata doar se indeparteaza.

Cateodata isi fac de cap si te forteaza pe tine sa adopti o pozitie.

Ceea ce trebuie sa realizam este ca nevoia noastra a fost satisfacuta, dorinta noastra indeplinita, munca lor terminata.

Rugaciunea ta a fost ascultata si acum este timpul sa mergi mai departe.


Unii oameni intra in viata ta pentru un SEZON, fiindca a venit randul tau sa impartasesti, sa cresti sau sa inveti.

Ei iti aduc o experienta de pace sau te fac sa razi.

Ei te pot invata ceva ce nu ai mai facut.

Ei iti pot da de obicei o cantitate incredibila de bucurie.

Crede, este real. Insa doar pentru un sezon.


Relatiile de o VIATA te invata lectii pentru o viata, lucruri pe care trebuie sa construiesti pentru a avea o fundatie solida emotionala.

Treaba ta este sa accepti lectia, sa iubesti acea persoana si sa pui ceea ce ai invatat in practica in toate celelalte relatii si aspecte ale vietii tale."


calypso
Postat pe 13 August 2011 14:40
Iubirea este un Dar de la Dumnezeu !
Las-o sa infloreasca si daruieste-o , dar ai grija sa nu-i ranesti pe ceilalti.
calypso
Postat pe 13 August 2011 14:48


Despre dragoste


Sursa: http://www.formula-as.ro

De iubire nu ne saturam niciodata si dorim sa cunoastem cat mai mult. Discutia care urmeaza m-a impresionat profund, pentru ca ofera o perspectiva foarte adanca si raspunsuri drept la tinta pentru intrebarile dragostei:

Despre dragoste, cu Parintele Pantelimon, de la Manastirea Oasa

- Drumul spre Oasa e batut de sute de tineri care vin sa se spovedeasca.
Simtiti, oare, prin destainuirile lor, ca ceva s-a schimbat in felul in care se
raporteaza la dragoste?

- As spune ca noi, monahii, cunoastem mult mai bine lumea decat se cunoaste ea
insasi, pentru ca noi n-o vedem din exterior, ci din interior. In sensul acesta, parerea mea este ca tinerii de azi au mare potential sufletesc, dar le lipsesc punctele cardinale. Cel mai adesea ei nu stiu cu adevarat ce e iubirea. O confunda cu indragostirea. Si nici nu stiu sa o traiasca. Vad filme si traiesc dupa clisee. Viseaza toti o iubire mare, ca-n filme. O iubire data de-a gata, cu un partener fara cusur, care sa-i inteleaga orice ar fi. Si nu pricep de ce lor nu li se intampla la fel. Dar iubirile astea din carti si filme sunt utopice, nu se verifica real. Ceea ce se simte insa la toti cei care vin sa se spovedeasca este o cautare neobosita, nevoia de a trai o iubire profunda, perfecta. Foamea asta de iubire exista in toti.
- De ce avem atata nevoie sa ne implinim intr-o dragoste mare?

- Cautand iubirea, il cauti, de fapt, pe Dumnezeu. Chiar fara sa-ti dai seama. Chiar daca nu esti un bun crestin, simti cumva, straniu, de fiecare data cand iubesti si esti iubit, ca acolo, in iubire, e adevarul. Cauti iubirea toata viata, ai nevoie de ea chiar si atunci cand te prefaci ca nu mai ai, o traiesti gresit, o traiesti stramb, dar o iei de la capat. Gravitezi in jurul ei, te straduiesti mereu sa o intelegi, pentru ca simti ca acolo e implinirea si fericirea. Noi, oamenii, nu putem sa nu iubim, sa nu vrem sa fim iubiti. Pentru ca asta e fundamentul fiintei noastre. Dumnezeu este iubire si tot ceea ce este in lumea asta tanjeste dupa iubire. Dumnezeu a creat totul dupa chipul si dupa asemanarea Lui, dupa tiparul Lui, al relatiei treimii. Dumnezeu e o relatie, Dumnezeu nu e singur. Noi am fost creati ca oameni sa participam la bucuria relatiei din Dumnezeu si cu Dumnezeu. Sa traim iubirea. Sa fim impreuna. De aceea se spune ca raiul e comuniunea cu toti, iar iadul e neputinta de a mai iubi.


- Visam, aproape toti, la o iubire mare, care sa ne tina toata viata. Si totusi, realitatea ne arata ca iubirile mor, si ele, mai des decat am vrea sa credem. De ce se stinge dragostea?

- Moare pentru ca nu exista si Dumnezeu in ecuatie. Si atunci noi nu avem de unde sa ne alimentam, sa ne regeneram iubirea. Fara Dumnezeu, nu exista principiul generator de iubire. Omul singur e o fiinta limitata. Harul e cel care il face infinit de adanc. Harul e de la Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca orice realitate netransfigurata degenereaza. Se consuma. Fara har, omul e in stare cazuta. La fel si cu iubirea. Ea se stinge daca nu exista raspuns. Daca o intorci catre Dumnezeu si catre oameni, ea primeste raspuns din infinitatea Lui Dumnezeu. Daca o intorci catre tine, catre trup, catre materie, ea se cheltuie, se epuizeaza, pentru ca lucrurile astea sunt limitate. De asta e nevoie de cununie. Cununia e unirea a doi cu un al treilea, cu Dumnezeu, care e infinit.
- Din pacate, simplul fapt ca te cununi in biserica nu garanteaza mereu
fericirea...

- Trebuie sa invatam sa-L vedem in celalalt pe Dumnezeu. Nu trebuie sa ne raportam la un om ca la un lucru finit. Orice persoana e un izvor infinit, dar care nu e descatusat.
In biserica de la Oasa, langa icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Prin iubire si cu ajutorul lui Dumnezeu, putem rupe zagazurile, astfel ca celalalt sa-si dea drumul fiintial, sa scoata din el tot potentialul lui moral, spiritual si de iubire. Pentru ca fiecare om e cu mult mai mult decat se vede.
Si vine iubirea si activeaza in celalalt ceva ce habar nu avea ca zace in el. Ai nevoie de un celalalt care sa iti dea masura. In relatie de doi, omul evolueaza continuu. Si nu mai are cum sa se sature de celalalt, sa se plictiseasca, sa ajunga la rutina. Pentru ca fiecare il face pe celalalt sa evolueze. Fiecare se desface ca un boboc, apoi ca o floare, si aceasta inflorire a lui este infinita. Multi oameni par incapabili de sentimente profunde. Asta, pentru ca nu au fost iubiti, la randul lor, ca sa inceapa sa infloreasca. Dar toate astea nu sunt posibile fara Dumnezeu. Si fara efortul fiecaruia de a activa in celalalt taina Lui, harul dumnezeiesc. Trebuie sa iubesti cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din celalalt.

Se afieaz cele mai noi postri cu eticheta femeia si barbatul. Doresc s se afieze postri mai vechi
marți, 2 august 2011
Despre dragoste


Sursa: http://www.formula-as.ro

De iubire nu ne saturam niciodata si dorim sa cunoastem cat mai mult. Discutia care urmeaza m-a impresionat profund, pentru ca ofera o perspectiva foarte adanca si raspunsuri drept la tinta pentru intrebarile dragostei:

Despre dragoste, cu Parintele Pantelimon, de la Manastirea Oasa

- Drumul spre Oasa e batut de sute de tineri care vin sa se spovedeasca.
Simtiti, oare, prin destainuirile lor, ca ceva s-a schimbat in felul in care se
raporteaza la dragoste?

- As spune ca noi, monahii, cunoastem mult mai bine lumea decat se cunoaste ea
insasi, pentru ca noi n-o vedem din exterior, ci din interior. In sensul acesta, parerea mea este ca tinerii de azi au mare potential sufletesc, dar le lipsesc punctele cardinale. Cel mai adesea ei nu stiu cu adevarat ce e iubirea. O confunda cu indragostirea. Si nici nu stiu sa o traiasca. Vad filme si traiesc dupa clisee. Viseaza toti o iubire mare, ca-n filme. O iubire data de-a gata, cu un partener fara cusur, care sa-i inteleaga orice ar fi. Si nu pricep de ce lor nu li se intampla la fel. Dar iubirile astea din carti si filme sunt utopice, nu se verifica real. Ceea ce se simte insa la toti cei care vin sa se spovedeasca este o cautare neobosita, nevoia de a trai o iubire profunda, perfecta. Foamea asta de iubire exista in toti.
- De ce avem atata nevoie sa ne implinim intr-o dragoste mare?

- Cautand iubirea, il cauti, de fapt, pe Dumnezeu. Chiar fara sa-ti dai seama. Chiar daca nu esti un bun crestin, simti cumva, straniu, de fiecare data cand iubesti si esti iubit, ca acolo, in iubire, e adevarul. Cauti iubirea toata viata, ai nevoie de ea chiar si atunci cand te prefaci ca nu mai ai, o traiesti gresit, o traiesti stramb, dar o iei de la capat. Gravitezi in jurul ei, te straduiesti mereu sa o intelegi, pentru ca simti ca acolo e implinirea si fericirea. Noi, oamenii, nu putem sa nu iubim, sa nu vrem sa fim iubiti. Pentru ca asta e fundamentul fiintei noastre. Dumnezeu este iubire si tot ceea ce este in lumea asta tanjeste dupa iubire. Dumnezeu a creat totul dupa chipul si dupa asemanarea Lui, dupa tiparul Lui, al relatiei treimii. Dumnezeu e o relatie, Dumnezeu nu e singur. Noi am fost creati ca oameni sa participam la bucuria relatiei din Dumnezeu si cu Dumnezeu. Sa traim iubirea. Sa fim impreuna. De aceea se spune ca raiul e comuniunea cu toti, iar iadul e neputinta de a mai iubi.


- Visam, aproape toti, la o iubire mare, care sa ne tina toata viata. Si totusi, realitatea ne arata ca iubirile mor, si ele, mai des decat am vrea sa credem. De ce se stinge dragostea?

- Moare pentru ca nu exista si Dumnezeu in ecuatie. Si atunci noi nu avem de unde sa ne alimentam, sa ne regeneram iubirea. Fara Dumnezeu, nu exista principiul generator de iubire. Omul singur e o fiinta limitata. Harul e cel care il face infinit de adanc. Harul e de la Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca orice realitate netransfigurata degenereaza. Se consuma. Fara har, omul e in stare cazuta. La fel si cu iubirea. Ea se stinge daca nu exista raspuns. Daca o intorci catre Dumnezeu si catre oameni, ea primeste raspuns din infinitatea Lui Dumnezeu. Daca o intorci catre tine, catre trup, catre materie, ea se cheltuie, se epuizeaza, pentru ca lucrurile astea sunt limitate. De asta e nevoie de cununie. Cununia e unirea a doi cu un al treilea, cu Dumnezeu, care e infinit.
- Din pacate, simplul fapt ca te cununi in biserica nu garanteaza mereu
fericirea...

- Trebuie sa invatam sa-L vedem in celalalt pe Dumnezeu. Nu trebuie sa ne raportam la un om ca la un lucru finit. Orice persoana e un izvor infinit, dar care nu e descatusat.
In biserica de la Oasa, langa icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Prin iubire si cu ajutorul lui Dumnezeu, putem rupe zagazurile, astfel ca celalalt sa-si dea drumul fiintial, sa scoata din el tot potentialul lui moral, spiritual si de iubire. Pentru ca fiecare om e cu mult mai mult decat se vede.
Si vine iubirea si activeaza in celalalt ceva ce habar nu avea ca zace in el. Ai nevoie de un celalalt care sa iti dea masura. In relatie de doi, omul evolueaza continuu. Si nu mai are cum sa se sature de celalalt, sa se plictiseasca, sa ajunga la rutina. Pentru ca fiecare il face pe celalalt sa evolueze. Fiecare se desface ca un boboc, apoi ca o floare, si aceasta inflorire a lui este infinita. Multi oameni par incapabili de sentimente profunde. Asta, pentru ca nu au fost iubiti, la randul lor, ca sa inceapa sa infloreasca. Dar toate astea nu sunt posibile fara Dumnezeu. Si fara efortul fiecaruia de a activa in celalalt taina Lui, harul dumnezeiesc. Trebuie sa iubesti cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din celalalt.

- Cum ar trebui sa iubim, parinte? Unde gresim, de tot ajungem sa o luam de la capat?

- Nu stim sa ne daruim. Nu avem exercitiul daruirii de sine. Societatea actuala ii educa pe oameni in directia propriilor dorinte, ii invata sa se iubeasca intai de toate pe ei, sa-si urmareasca propria implinire. Si dragostea devine, astfel, un fel de accesoriu, care le serveste fericirii proprii. Am o cariera, am o casa, am si o iubita! Dar nu iubim cu adevarat decat atunci cand facem acest exercitiu al iesirii din sine si cand incepem sa ne exersam in daruire, sa ne antrenam puterea de iubire. Sa iubesti inseamna sa gravitezi in jurul implinirii celuilalt. Sa te gandesti cum poti tu sa-l ajuti pe celalalt, cum poti sa-i vii in intampinare, cum sa-l odihnesti, cum sa-l scutesti de un efort, cum sa-i faci o bucurie, cum sa-i gatesti o mancare buna, cand e obosit. Trebuie sa inveti sa traiesti prin celalalt si pentru celalalt. Iubirea inseamna foarte multe gesturi. Intentiile, gandurile in sine nu au nici o valoare in absenta lor. E plina lumea de ele. Facand gesturi te si verifici pe tine, daca poti cu adevarat sa iubesti.
Daca dai din prisos, cand ti-e bine si-ti vine usor, nu are asa mare valoare. Atunci cand nu mai poti si vrei totusi sa faci ceva pentru celalalt, izbucnesc in tine resurse de energie de care habar nu aveai. Primesti forta de la Dumnezeu si ajungi sa faci mai mult decat credeai ca esti capabil. Sa te daruiesti atunci cand nu mai poti te leaga cu adevarat de celalalt si-l face si pe celalalt sa se deschida, sa daruiasca la randul lui. In iubire, trebuie sa daruim ce nu avem,
cand nu mai avem. Si atunci, ca in Evanghelie, nimicul se transforma, si painea si pestii ajung tuturor.

- Pana unde te poti darui pe tine, fara ca asta sa te anuleze cu totul? Uneori, poate e mai bine sa te opresti, daca celalalt nu-ti raspunde la fel...Prin daruire nu ma anulez, ci ma regasesc pe
mine si ma imbogatesc cu felul celuilalt de a fi. Prin posedare, ma anulez. Unora le convine sa se lase stapaniti de altii. E cazul multor femei de azi, care ajung sa se inrobeasca. Le bat barbatii, sunt chinuite, dar le e frica sa-si asume un drum, de dragul sigurantei. Au parte de o suferinta absurda, care nici macar nu e mantuitoare. E o forma de lene. Refuza responsabilitatea propriilor decizii si atunci prefera doar sa execute. Dar asa nu vor evolua niciodata.




- Nu toata lumea are parte in viata aceasta de iubiri extraordinare. E vina noastra? Tine de noi sa traim o mare iubire sau ea e un dar de la Dumnezeu?

- Dumnezeu are un drum clar pentru fiecare. Nu exista coincidente. Faptul de a intalni o anumita persoana tine de voia Domnului. Dar felul in care reactionam noi la intalnirea respectiva tine de noi. Fiecare persoana care ne iese in cale
e un dar de la Dumnezeu si noi trebuie sa ne intrebam, de fiecare data, de ce a randuit Dumnezeu sa intalnesc omul ala. Ce pot eu sa fac din relatia asta? Ce trebuie eu sa inteleg? Ce folos pot sa trag? Apoi, sa nu confundam indragostirea cu iubirea. Daca Dumnezeu iti trimite dragostea, nu inseamna ca-ti da de-a gata si o mare iubire. Dragostea e doar o arvuna de la Dumnezeu. Daca o cheltui fara
stiinta, nu mai ajungi niciodata la iubirea adevarata. Poate la inceput nu pare mare, dar iubirea, daca se lucreaza, creste tot mai mult. Iubirea nu e emotie, e o putere. Dumnezeu nu e trup si totusi se defineste pe sine ca iubire. Deci, iubirea nu e trup! Sigur, si componenta asta trupeasca intra in iubire, dar nu se reduce totul la ea. Iubirea e o mare putere a omului, primita de sus, o
putere care trebuie eliberata si lucrata de fiecare in parte. Spun eliberata, pentru ca cel mai adesea ne iubim pe noi insine, si atunci iubirea este inchisa in noi, se invarte in cerc. Este o iubire egoista, intoarsa catre sine, in loc sa fie libera si sa nu ceara nimic in schimb.

- Iubirea adevarata e intotdeauna libera?

- Da, iubirea adevarata afirma libertatea celuilalt. Nu incearca sa-l
stapaneasca. Aici se greseste cel mai mult in relatii, cand unul incearca sa-l
transforme pe celalalt, sa-l ajusteze dupa gustul propriu. Cand iubesti, trebuie

sa iesi din tine in sensul de a incerca sa-l traiesti pe celalalt, sa-l intelegi pe celalalt, sa vezi lumea prin ochii lui. Daca ii calci libertatea, apare instinctul de aparare. Si se va inchide in el. Se va feri de tine, se va simti agresat. Intr-o relatie trebuie sa existe un balans intre apropiere si distanta. Trebuie sa-i pastrezi celuilalt taina, sa n-o spulberi. Sa nu incerci sa cotrobai in toate cotloanele sufletului lui, sa nu intri cu excavatorul peste flori. Tupeul, indrazneala distrug misterul celuilalt. Exercitiul acesta al iesirii din noi insine uneori e dureros, inseamna sa parasesti o pozitie sigura, sa iesi din confortul felului tau de a fi, adoptand felul celuilalt de a fi. Dar numai asa te poti largi, te poti imbogati si poti transforma iubirea in cale de cunoastere. Daca ramai in tine insuti, esti foarte sarac. Ba, mai mult, te trezesti ca toti iti intorc spatele. Te trezesti singur.

- Care e rostul casniciei?

-Relatia, casnicia sunt doar un cadru in care noi ne manifestam, ne desavarsim.
Ne exersam iubirea, aceasta capacitate de a iesi din noi insine, de a deveni
transparenti, ca Dumnezeu sa se poata manifesta deplin in noi, iar noi sa
ajungem la acea patrundere reciproca intre oameni, sa putem iubi tot mai mult.
Numai daca ne exersam deschiderea, devenim niste vase largi care pot primi mult
mai mult decat pe celalalt. Si atunci pot iubi, prin intermediul lui, pe toti oamenii, intreaga natura si toate animalele, pot cuprinde in inima mea toata creatia lui Dumnezeu. Exersand comuniunea in doi ne pregatim pentru comuniunea cu toti, care va fi in Imparatia Cerurilor.

- Exista suflete pereche? Oameni alaturi de care totul devine mult mai usor?

- Exista, dar mai multe. Nu exista un singur om cu care sa-ti fie scris sa fii impreuna. Exista insa mai multe persoane in lumea asta cu care relationezi foarte bine. Faptul ca ai intalnit una si, din nestiinta, iubirea s-a cheltuit, nu inseamna ca vei ramane toata viata singur. Asa cum faptul ca ai intalnit un suflet pereche nu garanteaza ca iubirea va dura, daca nu lucrezi virtutile ei. Fara potrivire, nu e posibila dragostea. Dar potrivirea e doar o scanteie. Ea nugaranteaza vesnicia sentimentului. Nu meriti ceva pentru care n-ai muncit!
(rade). Din contra, se intampla des ca tocmai aceste iubiri sa se cheltuie mai repede, pentru ca totul e perfect si nimeni nu depune nici un efort. Se ajunge la un fel de suficienta, pentru ca celalalt corespunde perfect nevoilor mele si eu nevoilor lui, si atunci fiecare se iubeste pe sine, prin intermediul celuilalt.

- Asa se nasc gelozia si posesivitatea?

- Gelozia e iubirea de sine prin celalalt. Daca esti gelos, nu-l iubesti pe
celalalt cu adevarat, ci consideri ca celalalt e dreptul tau si cineva atenteaza la el. Ti-e frica sa nu vina cineva sa ti-l fure. Dar nici un om nu are dreptul sa il confiste pe celalalt. Iubirile astea contorsionate, cu gelozii si suferinte care-ti fura ochii si-ti intuneca mintea, sunt iubiri demonice. Ele sunt fascinante in felul lor, sunt foarte simtuale, au un erotism exacerbat, dar produc enorm de multa suferinta, te desfiinteaza ca persoana. Tu crezi ca te-ai jertfit suferind, dar de fapt ai fost posedat. Iubirea adevarata, dumnezeiasca, afirma, nu distruge. E ca un cer senin. N-are tulburare si n-are ceata.

In acelasi timp, in iubire, ca si in profesie, e foarte important sa fii statornic. Nu te poti face trei ani medic, apoi inca trei actor si dupa alti trei sa te pregatesti sa devii fotbalist. Trebuie sa mergi mai departe. Pentru ca impasul la care ajungi intr-o relatie e al tau, in primul rand, nu al celuilalt. Dumnezeu ti l-a randuit tie, ca sa te depasesti, ca sa evoluezi. Schimband persoana, fugi de tine, fugi de devenire. Iar obstacolul va reveni, sub alta forma, oricine ar fi langa tine.Or, daca iti permiti alternative, inseamna ca nu esti dispus sa infrunti blocajul, ca vrei sa il ocolesti. Daca iti refuzi alternativa, atunci nu mai eziti, depasesti criza si vezi si ce potential zace in tine si in celalalt. Si esti mai castigat si mai bogat ca inainte. Ajungi la alt nivel al iubirii, e o iubire rafinata si foarte profunda, care nu mai sta doar in indragostirea trupeasca. Efortul putin inseamna devenire putina, inseamna sa fugi de implinirea de sine. Vedeti, nimic nu se poate fara sacrificiu, fara principiul crucii.
Sa te indragostesti e usor, dar sa iubesti e foarte greu. Fugi de cruce: fugi de inviere, fugi de bucurie, fugi de iubirea adevarata! Nu se poate fara. Fara cruce, e calea usoara, comoda. Nestiind sa suferim cu bucurie, sa umplem suferinta de rost, fugim, de fapt, de viata. Si tot ce primim e de mana a doua. Toate bucuriile si iubirile sunt diluate. Tot ce traim e searbad.


- De ce suferintele din dragoste sunt unele dintre cele mai dureroase?

- Pentru ca omul, iubind, se deschide si devine profund. Si atunci incaseaza loviturile direct in profunzimea fiintei. Daca iubirea a fost cu Dumnezeu si celalalt pleaca totusi, Dumnezeu nu ramane dator. Vine El si umple golul, pentru ca tu nu l-ai iubit doar pe cel care a plecat, ci si pe Dumnezeu din el. Poti fi destramat cu adevarat dupa o despartire, doar daca nu-L ai pe Dumnezeu. Daca ai iubit stramb, daca ai fost posedat de celalalt.


- Uneori, dupa o mare iubire, nu mai avem curaj sa mergem mai departe, sa ne mai deschidem sufletul inca o data. Cum putem vindeca ranile lasate de o suferinta din dragoste?
- Trebuie sa intelegi ca e ca un joc intre tine si Dumnezeu. In suferinta se ascunde, de fapt, dragostea lui Dumnezeu fata de tine. Si atunci incepi sa gasesti un rost fiecarei suferinte. Fara Dumnezeu, totul sfarseste intr-un mare absurd. Si cea mai mica suferinta te doboara. Nu mai intelegi nimic si ajungi sa-ti pui capat zilelor. Cu Dumnezeu, cea mai mare suferinta e umpluta de sens si e mereu urmata de bucurie. Trebuie sa nu uiti niciodata ca Dumnezeu te
iubeste si te pune la incercare. Te incearca, pentru ca vrea sa-ti dea ceva. Dar cu un pret! Trebuie sa meriti darul, sa te ridici spiritual la nivelul la care il poti primi. Nivelul urmator al jocului. Oricum, darul e intotdeauna cu mult mai mare decat suferinta pe care o treci ca sa ajungi la el. Dumnezeu nu ne poate darui liber, ca atunci ne-ar asfixia cu iubirea lui, ne-ar distruge fiinta, nu ne-ar mai lasa sa inflorim liber. Dumnezeu, cand ne iubeste, ne pune la incercare, ca pe argint in topitoare. Pentru ca vrea sa scoata din noi esenta cea mai pura.


- Ce ar trebui sa facem ca sa fim fericiti?

- Trebuie sa pornim in cautarea adevarului iubirii, cu toate fortele noastre. Sa nu ne angajam steril, de suprafata, ci sa ne daruim total, tuturor oamenilor si, prin ei, lui Dumnezeu. Si sa o facem pe viata. Fericirea adevarata exista. Si exista aici, pe pamant. Ea nu e decat o cale pe care inaintam. Doar in masura in care stim sa daruim, o sa si primim. Pentru ca Dumnezeu ne chinuie uneori, dar ne si rasplateste cu asupra de masura. Se joaca cu noi, ne face sa vrem mai mult, sa ne dorim mai mult, sa devenim mai mult.
calypso
Postat pe 13 August 2011 15:02
...na pe mine m-ai convins.....
Axl_22
Postat pe 13 August 2011 15:44
fetitzo, da' nu era mai bine daca insirai tot stufatu' asta pe site-ul patriahiei?
ca aici e forum de poshete si spart seminte
in plus, nu toata lumea e frenetica sa se pocaiasca, crestineze, ori sa se smereasca, ori sa se calugareasca
si oroare! ne mai uitam si la filme, poate de-aia visam la iubiri ca acolo

ophelia era pistol cu apa pe langa tine
michelle_
Postat pe 13 August 2011 15:52
De la: anaraula, la data 2011-07-24 13:08:52de vreo doua luni traiesc o poveste minunata de dragoste ,suntem amandoi casatoriti cu copii .Ne iubim mult si nu stim cum putem face sa fim inpreuna sa nu sufere ceilalti :EU am 31 ani el 41 ani :CUM SEpoate sa te indragostesti a doua oara ?

Stii de ce ti se pare "complicata"situatia in care te afli?Pentru ca te minti ! Asa este,femeile nu vor in ruptul capului sa recunoasca ca pot avea o relatie SEXUALA cu un alt partener si care sa fie mai reusita calitativ decat cu sotul! Si din aceasta lasitate,pentru ca isi cauta "explicatii"ale fenomenului de multumire sexuala,considera ca nu poate fi decat o"concluzie": ca s-a indragostit de noul partener! Si de aici lucrurile se complica tot mai mult...se gandeste la divort,vorbeste cu amantul pe tema asta,iar ala daca e tantalau si el in loc sa-i explice fenomenul mai cupleaza si el la aceasta nebunie prosteasca si ajung doi proscrisi morali care nefericesc copii,fosti parteneri(soti,sau sotii)pentru o MINCIUNA ! Ar fi totul mult mai simplu daca ar recunoaste curajos"da,dom'le,imi iubesc barbatul si copii,dar sexual ma satisface mai bine "X",si atunci,daca se doreste continuarea acestor intalniri aducatoare de fericire efemera,se procedeaza cu maxima discretie si maturitate la continuarea DISCRETA a numitei relatii in acest fel nudaunand celor fata de care ai obligatii de lunga durata daca altfel nu se poate trai fara acele momente fierbinti,dar o minte intreaga trebuie sa inteleaga ca este vorba de MOMENTE si nu de altceva,aici se face diferenta!!Una este satisfactia sexuala de moment,si cu totul altceva este o FAMILIE,pe cu totul alte criterii se incheaga si se desface asa ceva.Totul pleaca de la cel mai simplu lkucru:sa nu te minti pe tine insuti si sa ai curajul de a raspunde pentru tot ce faci,fara sa cauti scuze neadevarate!
Gabriel1960
Postat pe 13 August 2011 19:08
iar "CALITATE"....

la alt topic era asociata si cu "CANTITATE".......CTC...
Axl_22
Postat pe 13 August 2011 19:13
AS ZICE MAI DEGRABA SA VA VEDETI DE TREABA FIECARE IN PROPRIA FAMILIE SI FIECARE ALATURI DE PROPRII COPII. MAI TARZIU SE VA DOVEDI CA DRAGOSTEA VOASTRA NU E DE FAPT ATAT DE MARE PE CAT CREDETI DOAR PENTRU CA V-ATI INTALNIT DE CATEVA ORI PE FURIS. TESTUL PE CARE AR TREBUI SA IL TRECETI AR FI IN CAZUL IN CARE S-AR INTAMPLA CEVA GRAV, CU UNUL DIN MEMBRII FAMILIILOR VOASTRE, CUM AR REACTIONA CELALALT.IN PLUS NU STITI SA APRECIATI CE AVETI ADICA EXACT FAMILIILE VOASTRE,
garbo121744
Postat pe 14 August 2011 04:04
Iubita mea, si eu trec prin acelasi lucru...nimeni nu te va intelege....am ajuns la concluzia ca ...este adevarat ca poti iubi de mai multe ori..dar 1 singura data poti iubi cu intensitate maxima....si spre ghinionul nostru..se pare ca nu alaturi de persoanele pe care le-am ales sa ''traim pana la adanci batraneti''
Este foarte usor sa judeci...dar mai greu sa dai un sfat. Depinde de tine ce vrei sa faci in continuare. Eu una sunt in divort acum , dar nu pentru a fi cu barbatul pe care il iubesc....nu am mai putut trai in minciuna...alaturi de sot. Nu imi doresc o viata noua alaturi de barbatul iubit...sunt constienta ca daca am fi impreuna ..nimic nu ar mai fi la fel...si nici nu imi doresc sa imi cladesc fericirea pe nefericirea altora. Da, ne iubim. Eu am copil...el are copii.

Of.....viata asta este atat de complicata ...si de cele mai multe ori ne-o complicam singuri. Indiferent de ce vei face..sa stii ca va trebui sa suporti consecintele ...si ...oricum ...indiferent ce vei face...cineva tot va suferi....si de cele mai multe ori ...copii.
Gandeste-te bine......si bafta
garbo205202
Postat pe 14 August 2011 04:12

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
De ce cand moare un soldat in Afganistan se face mare caz, dar despre cei circa 10 morti (zilnic) de pe strazile patriei rar se spune ceva? 1 De la: barboneli 24 Iunie 2012 11:18
eu leu,el capricorn ce crede-ti? 5 De la: alfheim 26 Iulie 2011 10:22
Premiile de la dr.Oetker 3 De la: Mihaela_Tudora_1 5 Iunie 2013 19:03
Buna. 13 De la: garbonico 8 August 2012 21:09
In ziua in care m-am iubit cu adevarat Charles Chaplin 40 De la: Luna_in_capricorn 6 Decembrie 2011 19:39
Setari Cookie-uri