Vreau sa-mi salvez casnicia

M-am casatorit acum 3 ani si la doar cateva luni dupa nunta ne-am mutat la parintii lui pana ne terminam casa noastra. Eram insarcinata cand ne-am mutat aici, acum fetita mea are 1 an si 10 luni. Tin sa precizez k eu nu i-am cunoscut parintii f bine inainte de a ne casatori, i-am vazut doar de cateva ori si mi s-au parut oameni normali. Ei bine nu e tocmai cum credeam. Sotul meu are 34 de ani, este singurul copil si inca este cocolit si tratat ca un bebelus. El de asemenea este f mamos, prefera sa ma supar eu decat sa se supere mama lui. In prezent stam tot aici, nu am reusit sa ne terminam casa. Nu m-am simtit nici o clipa confortabil aici, sunt niste oameni f dificili, n-am cu cine sa discut, sunt prea incuiati(au 60 ani). Relatia cu sotul meu se degradeaza pe zi ce trece, simt k innebunesc. Cateodata nu il mai suport nici p el, M-am simtit de multe ori umilita. Am 27 de ani si fac de toate in casa, am crescut singura copilul pana acum si el nu ma apreciaza deloc.
Imi spune k ma iubeste dar eu nu simt asta. Nu avem deloc parte d intimitate, e groaznic. Vreau liniste si armonie. Va rog ajutati-ma cu niste sfaturi pt k vreau sa hotarasc ce fac cu viata mea. Uit de acest cosmar doar cand dorm.Nu stiu dk o sa mai apuc sa ma mut in casa noastra.Ma gandesc sa divortez, numai k mi-e teama k nu o sa ma descurc financiar si cu copilul.
mel_ania05
Postat pe 29 Ianuarie 2011 21:19
E greu sa dai sfaturi intelepte, dar iti voi spune parerea mea; eu cred ca nu este bine sa te grabesti cu divortul , nu lua decizii pripite. Incearca sa ai rabdare, sa vezi cum e viata si atunci cand veti trai in casa voastra, daca va veti intelege. Poate ca atunci si relatia cu socrii tai se va imbunatati. Ai incercat sa-i spui sotului tau ce simti, sa discuti cu el? Poate veti gasi impreuna o solutie. Iti doresc numai bine si indiferent de decizia ta, sper sa fie cea buna!
Iony12
Postat pe 31 Ianuarie 2011 22:17
Da, am discutat cu sotul meu de nenumarate ori despre aceasta problema si d cele mai multe ori s-a enervat. Nu m-a incurajat niciodata, ba din contra eu eram intotdeauna d vina. Toti prietenii lui ii stiu p parintii lui si mi-au zis si ei k sunt niste oamnei dificili, cum d rezist cu ei in aceeasi casa? Vad k sotul meu nu face nimic sa ne fie noua mai bine, se complace in situatia asta. Nu stiu ce e cu el. Vreau sa se schimbe, sa simt k eu si fetita noastra suntem cele mai importante persoane pt el.
mel_ania05
Postat pe 1 Februarie 2011 18:48
mel_ania, multi dintre cei care pornesc la drum intr-un cuplu, uita ca familia lor e de-acum cel pe care si l-au ales drept `omul de langa`, omul cu care sa-si imparta viata si, drept urmare, continua sa se raporteze ca membru al unei familii, la familia din care provine, considerandu-l pe cel ales un fel de apendice de care se poate dispensa ori de cate ori deranjeaza sau se pune de-a curmezisul, un fel de jucarioara pe care si-a achizitionat-o si de care se preocupa cand are chef ori cand isi aduce aminte. in consecinta, nu numai ca nu-si asuma responsabilitatea propriului act, a propriei decizii, dar nici nu se cramponeaza de faptul ca ar avea anumite atributii, ceea ce demonstreaza un capriciu de individ imatur si incapabil sa gestioneze o pozitie ce-si cere drepturile si-si revendica statutul. inteleg ca ai incercat sa vorbesti cu sotul tau, care refuza comunicarea si tratarea situatiei cu seriozitatea cuvenita. atunci, singurul lucru rezonabil, de bun simt, care-ti ramane de facut, e sa te duci sa-i spui ca nu mai poti ramane alaturi de un om care o ignora cu buna stiinta si o trateaza ca pe o mobila pe care nici n-o mai observi, ca nu e cazul sa o admiri tot timpul (gata, i-a trecut vremea!), ca pe o scama de pe covor, inlaturand-o cu lehamite pt ca strica confortul propriilor ochi. daca nu vei face asta, ranile se vor adanci si vei ajunge intr-o zi sa te dispretuiesti pt lipsa ta de initiativa la momentul cuvenit. exista multi printre noi, care, din cauza faptului ca viata i-a privat de bucurii si impliniri, devin niste morocanosi imposibili, cumpliti, insuportabili si revoltatori, cu pretentia ca li s-ar cuveni o statuie ridicata pt spiritul lor de sacrificu si neclintire din fata loviturilor vietii. dar uita ca, de cele mai multe ori, ei sunt singurii care poarta vreo vina pt lipsa lor de decizie corecta, pt indarjirea lor in a nu se revolta, uitand de respectul de sine atunci cand situatia o impunea. ceea ce descrii nu e viata pe care ti-ai dorit-o, cu siguranta. dar ea poate fi imbunatatita. da-i o sansa, da-ti si tie, si copilului si pleaca dintr-un context care te instraineaza de toate visele, sperantele, dorintele si asteptarile tale, care te instraineaza de tine insati. gandeste-te ca meriti ceva mult mai bun. de ce nu?!
esme
Postat pe 1 Februarie 2011 20:50
esme, iti multumesc mult pt. sfaturi. Ai scris f frumos si f adevarat. Sa stii k i-am spus d nenumarate ori k nu-mi doresc si nu pot trai langa un astfel de om, dar probabil e prea sigur pe el.Stie k are un avantaj, k nu am unde sa ma duc(parintii mei locuiesc in alt oras), iar singura m-as descurca f greu cu copilul. Tot ce imi doresc este sa se mai schimbe, sa simt intr-adevar k insemn si eu ceva, sa luam deciziile impreuna si sa tina cu adevarat cont si de dorintele mele. Nu stiu cum sa-l scot din starea asta. Eu imi doresc sa ne mutam cat mai repede si sa salvam impreuna aceasta relatie.
mel_ania05
Postat pe 2 Februarie 2011 20:38
Buna.
Te inteleg f bine.
Intra pe bloggul meu ca sa afli si o alta optiune.
dafne
Postat pe 18 Februarie 2011 08:30
Draga mea
Trebuie sa fii inteleapta
Asculta-ma!
Iti spun din experienta... El simte ( i se pare) ca tu vrei sa bagi zazanie intre el si parinti.Eu iti recomand sa fii mai diplomata, sa nu ii mai privesti ca pe niste incuiati, sa nu mai asculti de sfaturile nu stiu cui ( prieteni invidiosi) care vrea sa va strice casnicia.
El te apreciaza, doar ca tu blochezi comunicarea si atunci astea sunt rezultatele.
Fii desteapta si, in loc sa tot ii acuzi pe socri de nu stiu ce, lauda-i in fata sotului, multumeste-le ca va suporta la ei acasa ( te-ai gandit ca a fost un efort sa va primeasca pe 3 si ca ei au fost de acord?)si spune-le ca apreciezi bunatatea lor. Schimba tactica si ai sa fii mirata de minunile care se vor intampla. Daca vrei sa stii mai multe si iti doresti familia, poti sa ma contactezi in privat. E pacat sa suferiti cu totii pentru niste prostii, crede-ma.
dor72
Postat pe 18 Februarie 2011 22:34
De la: mel_ania05, la data 2011-01-29 21:19:25M-am casatorit acum 3 ani si la doar cateva luni dupa nunta ne-am mutat la parintii lui pana ne terminam casa noastra. Eram insarcinata cand ne-am mutat aici, acum fetita mea are 1 an si 10 luni. Tin sa precizez k eu nu i-am cunoscut parintii f bine inainte de a ne casatori, i-am vazut doar de cateva ori si mi s-au parut oameni normali. Ei bine nu e tocmai cum credeam. Sotul meu are 34 de ani, este singurul copil si inca este cocolit si tratat ca un bebelus. El de asemenea este f mamos, prefera sa ma supar eu decat sa se supere mama lui. In prezent stam tot aici, nu am reusit sa ne terminam casa. Nu m-am simtit nici o clipa confortabil aici, sunt niste oameni f dificili, n-am cu cine sa discut, sunt prea incuiati(au 60 ani). Relatia cu sotul meu se degradeaza pe zi ce trece, simt k innebunesc. Cateodata nu il mai suport nici p el, M-am simtit de multe ori umilita. Am 27 de ani si fac de toate in casa, am crescut singura copilul pana acum si el nu ma apreciaza deloc.
Imi spune k ma iubeste dar eu nu simt asta. Nu avem deloc parte d intimitate, e groaznic. Vreau liniste si armonie. Va rog ajutati-ma cu niste sfaturi pt k vreau sa hotarasc ce fac cu viata mea. Uit de acest cosmar doar cand dorm.Nu stiu dk o sa mai apuc sa ma mut in casa noastra.Ma gandesc sa divortez, numai k mi-e teama k nu o sa ma descurc financiar si cu copilul.


Sfatul este urmatorul : daca el e dependent afectiv de parinti si niciodata nu poate spune NU in fata lor , nu ii combate in niciun fel , nu iti ia apararea in fata lor, aceasta relatie nu are ABSOLUT NICIO SANSA ; Departeaza-te usor, nu pierde vremea cu cineva dependent de parinti , intotdeauna ei vor avea intaietate. Am trecut cu ceva timp in urma printr-o situatie similara dar am fost indeajuns de lucida cat sa plec extrem de repede dintr-o asemenea casatorie . Nu pierde vremea, viata e facuta sa fie traita . Se pare ca tipul nu isi cunoaste prioritatile ,nu te apreciaza indeajuns de mult sau chiar si iubindu-te, niciodata nu poate sa-si contreze parintii . Genul asta sunt fara leac , trust me.Succes ! ( in a te distanta de situatia ce creeaza disconfort )
reyya
Postat pe 18 Februarie 2011 23:54
In ceea ce priveste titlul ,,VREAU SA-MI SALVEZ CASNICIA " nu cred ca este cel ales corect...In cazul persoanelor dependente afectiv de parinti , ,,supermamosii " casatoria cu tine e mai putin relevanta decat relatia cu mama lui ..sau cu ambii parinti. Casatoria e valabila si pusa pe primul loc doar de tine dar nu si de el ...asa incat nu prea vad ce ai putea sa salvezi ...sau nu stiu daca miza e atat de pare. Eu as paria pe faptul ca icnercand sa salvezi ceva nu vei face altceva decat sa-ti dedici timp , energie in ceva fara miza .El va ramane mereu acelasi . Ai doua variante : fie esti nefericita ( ma indoiesc ca el se va schimba si va deveni mai putin dependent de ai lui ) fie astepti sa moara aia dar nu cred ca-ti permiti asta din timpul tau :-) Eu as sugera sa-l schimbi - nu pe el ca atare ci cu un altul , preferabil orfan sau fugit de acasa demult :-))
reyya
Postat pe 19 Februarie 2011 00:01
De la: Iony12, la data 2011-01-31 22:17:56E greu sa dai sfaturi intelepte, dar iti voi spune parerea mea; eu cred ca nu este bine sa te grabesti cu divortul , nu lua decizii pripite. Incearca sa ai rabdare, sa vezi cum e viata si atunci cand veti trai in casa voastra, daca va veti intelege. Poate ca atunci si relatia cu socrii tai se va imbunatati. Ai incercat sa-i spui sotului tau ce simti, sa discuti cu el? Poate veti gasi impreuna o solutie. Iti doresc numai bine si indiferent de decizia ta, sper sa fie cea buna!



Scenariul clasic e cam acelasi mereu in cazul mamorsilior , chiar si cei alflati la ,,casa lor "...mamicutza va suna la orice ora din zi din noapte sa vada ce face odorul , daca a mancat , daca a baut , daca a f... daca ...daca..iar el va raspunde promt la fiecare intrebare, va fi mereu langa mamicutza atunci cand ea il va suna la orice ora din zi si din noapte , chiar si daca nu va avea motive intemeiate sa deranjeze la acea ora. Rateurile de genul asta , numiti ,,parinti care-si iubesc nespus odorul " vor privi orice potentiala prezenta feminina in viata fiului lor ca fiind o distantare a lor de ,,odor " si vor tine in mod constant sa perturbe echilibrul si asa fragil din relatia fiului cu orice femeie , nu neaparat una anume care nu le place lor . Asa incat cine are ,,placere si apetit " pt asa ceva le urez succes :-)) Eu personal cand am intalnit asemenea specimene am spus PAS. :-))
reyya
Postat pe 19 Februarie 2011 00:16
De la: dor72, la data 2011-02-18 22:34:54Draga mea
Trebuie sa fii inteleapta
Asculta-ma!
Iti spun din experienta... El simte ( i se pare) ca tu vrei sa bagi zazanie intre el si parinti.Eu iti recomand sa fii mai diplomata, sa nu ii mai privesti ca pe niste incuiati, sa nu mai asculti de sfaturile nu stiu cui ( prieteni invidiosi) care vrea sa va strice casnicia.
El te apreciaza, doar ca tu blochezi comunicarea si atunci astea sunt rezultatele.
Fii desteapta si, in loc sa tot ii acuzi pe socri de nu stiu ce, lauda-i in fata sotului, multumeste-le ca va suporta la ei acasa ( te-ai gandit ca a fost un efort sa va primeasca pe 3 si ca ei au fost de acord?)si spune-le ca apreciezi bunatatea lor. Schimba tactica si ai sa fii mirata de minunile care se vor intampla. Daca vrei sa stii mai multe si iti doresti familia, poti sa ma contactezi in privat. E pacat sa suferiti cu totii pentru niste prostii, crede-ma.


adica cu alte cuvinte , de dragul unuia inebunit de mamicutza sa ne transform toate in niste limbi-in-c-o-u-r-i-s-t-e. Da ..cum sa nu !! :-)))
reyya
Postat pe 19 Februarie 2011 00:26
"..adica cu alte cuvinte , de dragul unuia inebunit de mamicutza sa ne transform toate in niste limbi-in-c-o-u-r-i-s-t-e.."


nu toate reya..,relax..
doar cele care au soti..
roby_cado
Postat pe 19 Februarie 2011 00:54
reya, tu ai experientele tale , eu pe ale mele
nu am emis nicio judecata de valoare asupra postarii tale
am spus doar parerea mea
a zis cineva ca trebuie sa fii de acord cu mine?
daca nu intelegi , de ce te bagi?
mai bine tineti-o voi pe a voastra si fiti "destepte"si nu cedati nimic din orgoliu, si faceti-va viata un calvar, si apoi veniti pe garbo si miorlaiti: ca ati vrea... ca nu se poate.... ca aia... ca ailalta...
daca tu esti inversunata si suparata trebuie toate femeile sa divorteze?
fiecare isi construieste viata asa cum crede de cuviinta...
e vorba si de un copil, da' el nu conteaza... conteaza orgoliul de femeie care nu greseste nimic, ceilalti sunt prosti. toti.

roby, vrei sa ma faci sa cred ca esti frustrat?
eu vorbeam simplu despre comunicare si empatie
ai si tu probleme cu sotul????????????
dor72
Postat pe 19 Februarie 2011 01:30
dor72 iar vorbesti prosti. o inveti pe tipa sa o slugareasca pe socrela si tot neamu lu barbasu. o viata avem so traim slujindo pe soacra
casatoritadindragoste
Postat pe 19 Februarie 2011 10:15
796 nu vorbesc prostii ( cu 2 i) sau te refereai la proști?
nu ma repet
fiecare are (sau n-are) un anume nivel de educatie care, implicit presupune niscaiva valori (nu materiale, da?)
Conform educatiei primite/neprimite, fiecare individ se adapteaza la situatiile de viata pe care le traieste...
In functie de asta poti sa iti faci viata usoara sau sa miorlai...si sa urli ca esti nefericit din cauza celorlalti (toti)
FIECARE ARE LIBERUL ARBITRU
Eu am facut o afirmatie, nu am contrazis pe nimeni, nu am impus nimic nimanui ( 796 este imposibil sa impui ceva cuiva...fiecare face eSact cum il duce "bibilica"
dor72
Postat pe 19 Februarie 2011 10:31
io crez c 796 asta a zis bine, doar c a uitat prepoziia "cu"
sau nu?
Thor_again
Postat pe 19 Februarie 2011 10:38
nu stiu de ce abitru vorbesti, eu nam zis asa ceva. nui vina mea ca nu intelegi.treaba ta da poti sanveti chiar si la virsta ta
casatoritadindragoste
Postat pe 19 Februarie 2011 10:48
De la: Thor_again, la data 2011-02-19 10:38:22io crez c 796 asta a zis bine, doar c a uitat prepoziia "cu"
sau nu?


Merci, nene !
m-am pripit... oricum , un sfat bun!
ba m-am apucat si de fotbal!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! "ce de-a suturi!"
nici nu am crezut ca ai atata dreptate, Thor....
dor72
Postat pe 19 Februarie 2011 10:56
Nu credeam sa-nvat.....sa mor deodata....
de ras...

796 fie-ti mila, te rog!
a dracului aLbitru asta... nu vine ....

numa pe topicul ala cu "masturbarea doare" am mai ras atat de bine....
dor72
Postat pe 19 Februarie 2011 11:03
De la: roby_cado, la data 2011-02-19 00:54:28"..adica cu alte cuvinte , de dragul unuia inebunit de mamicutza sa ne transform toate in niste limbi-in-c-o-u-r-i-s-t-e.."


nu toate reya..,relax..
doar cele care au soti..


Roby , da asta cu sotul se rezolva repede..azi il ai , maine nu ..ce draku , doar in viata totul e relativ , parca nu stii :-))) Dar( din punctul de vedere al unei femei , desigur ) decat sa complimentezi non stop si fara temei un rebut de soacra superposesiva si cretina in sensul larg al cuvantului , de dragul relatiei cu fiu-su mai bine divort nene...rapid si fara durere, plus concediu de divort dupa :-))
reyya
Postat pe 19 Februarie 2011 15:32
De la: reyya, la data 2011-02-19 15:32:13
De la: roby_cado, la data 2011-02-19 00:54:28"..adica cu alte cuvinte , de dragul unuia inebunit de mamicutza sa ne transform toate in niste limbi-in-c-o-u-r-i-s-t-e.."


nu toate reya..,relax..
doar cele care au soti..


Roby , da asta cu sotul se rezolva repede..azi il ai , maine nu ..ce draku , doar in viata totul e relativ , parca nu stii :-))) Dar( din punctul de vedere al unei femei , desigur ) decat sa complimentezi non stop si fara temei un rebut de soacra superposesiva si cretina in sensul larg al cuvantului , de dragul relatiei cu fiu-su mai bine divort nene...rapid si fara durere, plus concediu de divort dupa :-))



de acord fato, bate palma
casatoritadindragoste
Postat pe 19 Februarie 2011 17:44
De la: reyya, la data 2011-02-19 00:16:05
De la: Iony12, la data 2011-01-31 22:17:56E greu sa dai sfaturi intelepte, dar iti voi spune parerea mea; eu cred ca nu este bine sa te grabesti cu divortul , nu lua decizii pripite. Incearca sa ai rabdare, sa vezi cum e viata si atunci cand veti trai in casa voastra, daca va veti intelege. Poate ca atunci si relatia cu socrii tai se va imbunatati. Ai incercat sa-i spui sotului tau ce simti, sa discuti cu el? Poate veti gasi impreuna o solutie. Iti doresc numai bine si indiferent de decizia ta, sper sa fie cea buna!



Scenariul clasic e cam acelasi mereu in cazul mamorsilior , chiar si cei alflati la ,,casa lor "...mamicutza va suna la orice ora din zi din noapte sa vada ce face odorul , daca a mancat , daca a baut , daca a f... daca ...daca..iar el va raspunde promt la fiecare intrebare, va fi mereu langa mamicutza atunci cand ea il va suna la orice ora din zi si din noapte , chiar si daca nu va avea motive intemeiate sa deranjeze la acea ora. Rateurile de genul asta , numiti ,,parinti care-si iubesc nespus odorul " vor privi orice potentiala prezenta feminina in viata fiului lor ca fiind o distantare a lor de ,,odor " si vor tine in mod constant sa perturbe echilibrul si asa fragil din relatia fiului cu orice femeie , nu neaparat una anume care nu le place lor . Asa incat cine are ,,placere si apetit " pt asa ceva le urez succes :-)) Eu personal cand am intalnit asemenea specimene am spus PAS. :-))


Poate ca ai dreptate dar trebuie sa fie sigura de acest lucru. Inainte sa renunte la casnicie, avand in vedere ca are si un copil, sa faca tot posibilul sa locuiasca singuri si dupa aceea sa ia o decizie.
Iony12
Postat pe 20 Februarie 2011 19:52
De la: Iony12, la data 2011-02-20 19:52:16[quote name='reyya' date='2011-02-19 00:16:05'
Poate ca ai dreptate dar trebuie sa fie sigura de acest lucru. Inainte sa renunte la casnicie, avand in vedere ca are si un copil, sa faca tot posibilul sa locuiasca singuri si dupa aceea sa ia o decizie.


sa renunte la ce? casnicia nu inseamna umilinta, nici bataie de joc, lipsa de respect, dezumanizare, slugareala neamurilor partenerului. Ti se pare cunoscut : "Toate fiintele umane se nasc libere si egale n demnitate si n drepturi. Ele sunt nzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele n spiritul fraternitatii." ?
Si tocmai pentru ca are un copil trebuie sa puna capat, foarte repede, acestei "casnicii", pentru a-i da acestui copil sansa de a putea discerne intre bine si rau, pentru a nu avea peste 20 de ani, privind la familia acestuia,un dureros deja-vu. Te poti juca cu sanatatea ta psihica, niciodata cu cea a copilului tau.
casatoritadindragoste
Postat pe 20 Februarie 2011 21:06
796 esti pe dinafara, ti-ai pierdut iremediabil ratiunea!
dar implicatiile emotionale care se rasfrang direct asupra copilului din cauza lipsei unui parinte?
unde este modelul de familie care sa il dezvolte normal psihic, nu sa il zguduie si sa il destabilizeze?

si mai cititi titlul:
VREAU SA IMI SALVEZ CASNICIA nu : vreau sa divortez!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

E noapte?( in creiere, vreau sa zic...)
dor72
Postat pe 20 Februarie 2011 23:21
De la: mel_ania05, la data 2011-01-29 21:19:25M-am casatorit acum 3 ani si la doar cateva luni dupa nunta ne-am mutat la parintii lui pana ne terminam casa noastra. Eram insarcinata cand ne-am mutat aici, acum fetita mea are 1 an si 10 luni. Tin sa precizez k eu nu i-am cunoscut parintii f bine inainte de a ne casatori, i-am vazut doar de cateva ori si mi s-au parut oameni normali. Ei bine nu e tocmai cum credeam. Sotul meu are 34 de ani, este singurul copil si inca este cocolit si tratat ca un bebelus. El de asemenea este f mamos, prefera sa ma supar eu decat sa se supere mama lui. In prezent stam tot aici, nu am reusit sa ne terminam casa. Nu m-am simtit nici o clipa confortabil aici, sunt niste oameni f dificili, n-am cu cine sa discut, sunt prea incuiati(au 60 ani). Relatia cu sotul meu se degradeaza pe zi ce trece, simt k innebunesc. Cateodata nu il mai suport nici p el, M-am simtit de multe ori umilita. Am 27 de ani si fac de toate in casa, am crescut singura copilul pana acum si el nu ma apreciaza deloc.
Imi spune k ma iubeste dar eu nu simt asta. Nu avem deloc parte d intimitate, e groaznic. Vreau liniste si armonie. Va rog ajutati-ma cu niste sfaturi pt k vreau sa hotarasc ce fac cu viata mea. Uit de acest cosmar doar cand dorm.Nu stiu dk o sa mai apuc sa ma mut in casa noastra.Ma gandesc sa divortez, numai k mi-e teama k nu o sa ma descurc financiar si cu copilul.
Eu una zic sa va mutati,sa stati singuri..Cautati o chirie...Numai sa stati singuri...Ca daca ei sunt la ei acasa,,vor ca tu sa joci asa cum iti canta ei..Si in fond tu esti doar o straina pt ei...Da esti nora,,,Dar practic o straina...Asa sunt oamenii...Eu zic sa fii diplomata sa nu va mai certati si cauta o portita de scapare ca sa va mutati de la ei si sa locuiti singuri..Nu ii mai critica pe parintii lui,,pt ca sunt parintii lui si asta va face ca sa se raceasca mai mult fata de tine...Pt ca sincer numanui nu ii place ca sa ii vorbesti urat pe parintii respectivi,,indiferent de ce probleme ar exista si cat de rai ar fii...Parintii sunt parinti si fratii sunt frati...nu este bine sa te bagi in relatia lor si sa ii vorbesti de rau fata de el,,chiar daca tie nu iti convine de ei..Incearca sa fii diplomata si sa faci tot posibilul sa plecati de acolo si sa va mutati singuri..In chirie,,,pt ca multi stau asa...Dar mai intai linisteste astmosfera,,,,schimba atitudinea si apoi pregateste terenul si gaseste un loc unde sa va mutati apoi vino si insista diplomat cu propuneri,ca sa va mutati de acolo.....Multa bafta si rogate la Dumnezeu sa iti lumineze mintea si sa te intareasca
gandiredeinger
Postat pe 20 Februarie 2011 23:45
De la: dor72, la data 2011-02-20 23:21:41796 esti pe dinafara, ti-ai pierdut iremediabil ratiunea!
dar implicatiile emotionale care se rasfrang direct asupra copilului din cauza lipsei unui parinte?
unde este modelul de familie care sa il dezvolte normal psihic, nu sa il zguduie si sa il destabilizeze?

si mai cititi titlul:
VREAU SA IMI SALVEZ CASNICIA nu : vreau sa divortez!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

E noapte?( in creiere, vreau sa zic...)


Ai dreptate intr-o singura privinta : unde este modelul de familie care sa-l dezvolte normal psihic (citat)
Povestea mea e asemanatoare, uneori aproape identica cu o parte din relatarile de pe acest blog. Diferenta o face felul in care am hotarat sa plec dintr-o casatorie formala, de langa un sot si un tata absent si frustrat. Am stat acolo 18 ani spunandu-mi ca si tine, ca si multe (prea multe) alte femei ca un copil are nevoie si de tata si de mama. Cand a implinit 16 ani, fiul meu mi-a cerut sa ies din aceasta pseudocasnicie, spunandu-mi totodata ca vrea sa-mi gasesc un alt barbat, unul care sa stie sa fie sot si tata . Sunt 2 ani de cand am plecat, fiul meu si cu mine suntem fericiti, eu am redevenit femeia puternica pe care o ascunsesem ca sa nu creez frustrari unui barbat slab, fiul meu s-a deschis catre lume, si-a gasit modele masculine in profesorul de religie(care nu e tipul habotnic , cu ochelari de cal) si in sen-sei-ul de la kenjutsu. Nu exista alt barbat in viata mea, probabil acum sunt extrem de precauta, dar sunt fericita asa.
Draga mea, tu singura spui - model de familie . Femeia aceasta se va epuiza luptand cu morile de vant, va claca psihic sau mai rau. Care va fi atunci soarta fetitei ei, crescuta de un tata inconstient si iresponsabil si de o bunica egocentrica. Ce sanse va avea aceasta mica Cenusareasa?
casatoritadindragoste
Postat pe 21 Februarie 2011 09:00
Eu stiu si barbati care s-au schimbat in bine..Eu cred depinde mult si de atitudinea femeii si sa te casatoresti din dragoste,nu doar pt faptul de a avea pe cineva langa tine....Cred ca trebuie o potrivire in gandire in caracter si o atitudine decenta....Apoi daca stai in casa cuiva,,se comporta ca si cum ar fii in casa lui....De asta cred ca este bine ca fiecare sa stea separat si sa isi vada fiecare de treaba lor....Adica daca esti casatorita sa incerci sa te muti singura cu familia ta,,,sa iti schimbi atitudinea si sa comunici si sa ajungeti la un comun acord...Apoi poate casa aia o sa fie gata in 5 ani...Nu trebuie neparat sa mai stea acolo....Eu zic ca trebuia cel mai bine sa stea separat de batrani.....Pt ca batranii se cred mai destepti pt ca au o varsta inaintata.....Cica ca au invatat multe si noi astia tineri nu stim nimic....Dar practic batranii au trecut prin viata cred ca au invatat ceva,,dar practic nu au invatat nimic....Pt ca multi batrani ajung doar batrani,nu devin mai buni,,,nu se schimba in bine,,,ei ajung doar batrani si acri....Care practic nu au invatat nimic din greselile lor....Si totusi ei se cred destepti si vor ca sa ii domine pe tineri ca sa faca si ei ceeea ce ei fac....
gandiredeinger
Postat pe 21 Februarie 2011 12:09
Eu cred ca si barbatii se racesc fata de femei pt ca nu primesc afectiune....Pt ca femeia este rece fata de el....Apoi nu trebuia a stea cu socri,,pt ca oamenii sunt rai,mai ales batranii care au acumulat atata ura in viata lor si nu au invatat nimic din greselile lor,,apoi isi descarca frustrarile vietii pe oameni neputinciosi,....Dar asta nu trebuie sa iti dea motiv sa te gandesti la divort,,,si trebuie sa te gandesti cum sa te poti muta de acolo..Cu vorba buna,,fara scandal,,pt ca oricum nu ai sa rezolvi nimic...Majoritatea batranilor sunt asa....Greu gasesti oameni cumsecade,,foarte greu....Asa ca decat sa muncesti si sa iti cresti singura copilul,,care cred ca este greu...Mai bine te stradui cum sa iti rezolvi probleme,,,si sa plecati de acolo,,,si sa comunicati,,fara sa ii vorbesti de rau pe parintii lui....Si sa ajungeti la comun acord sa iti fie bine si tie si lui...
gandiredeinger
Postat pe 21 Februarie 2011 12:17
Da, e adevarat. Nu trebuia sa ma mut cu socrii. Asta e lucrul p care il regret cel mai mult. Dar ce sa fac, timpul inapoi nu pot sa-l mai dau. Imi dau seama k eram un copil atunci, nu m-am gandit deloc la urmari. Eu chiar imi doresc sa salvez ac relatie, dar e adevarat k uneori, cand vad k nu ne e deloc bine si ne certam f des, ma gandesc k nu vom reusi sa ne intelegem, k nu e barbatul p care mi-l doresc toata viata langa mine si cel mai bine ar fi sa divortam acum. Cand ne certam, el cauta sa ma raneasca, sa-mi spuna lucruri care stie k ma dor f mult. Dupa ce ne trec nervii si suntem p punctul d a ne impaca, devine cel mai bun om. Ideea e k eu nu pot sa mai trec peste ac certuri, discutii. Nu mai pot sa uit. Numai cand ma uit la el imi amintesc tot si am in fata imaginea unui om rau. Doar sa se intample o minune si el sa se schimbe...Intre noi doi la inceput a fost o relatie d invidiat, o dragoste nebuna, era cu totul si cu totul altfel. Mi-e dor d acele vremuri. Stiu k niciodata nu va mai fi k la inceput, dar eu pot oferi mult mai mult, numai sa am si cui. S-a pus o bariera intre noi, suntem f distanti, iar eu acum nu mai fac nimic sa dispara toate astea pt. k am obosit sa fac numai eu.
mel_ania05
Postat pe 21 Februarie 2011 15:46
Ce pot sa iti zic...Si in italia 45 la suta din divorturi se datoreaza datorita parintilor...Pt ca si la italiani barbatii locuiesc cu parintii si sunt ca copiii mici,traiti sub fusta la mama,nu au invatat sa se maturizeze niciodata..Nevasta vrea ca parintii sa nu se bage in relatia lor,,,vrea ca ea sa fie pe primul loc...Dar de multe ori mamele de baieti sunt geloase...Eu zic cazul la fratele meu...Si la multi altii,unde parintii au fost princina divortului copiilor....Oamenii sunt rai....Eu zic sa va mutati de acolo,,,si sa stati voi singuri....Pt ca asa s-a intamplat si cu fratele meu....Da este adevarat ca dupa ce parintii mei s-a bagat in relatia lor si fratemiu s-a comportat urat cu cumnatamea din cauza la parintii mei...Fratemiu si cumnatamea au inceput sa se urasca....sa se dusmaneasca....Eu incerc sa il influentez pozitiv pe fratemiu.....Si sa il fac sa gandeasca mai pozitiv si relatia lor sa devina normala...Ce pot sa iti zic....Sa cauti un preot bun,,,care pune suflet pt oameni,,,sa te interesezi,,,pe la tine ca trebuie sa fie cate unul..doi...Si sa te ajute sa gandesti mai pozitiv si sa iti mai imbuneze inima si sa nu iti mai privesti barbatul ca pe un dusman...Si sa va mutati cat mai repede de acolo,,,daca vreti sa mai salvati casatoria....Fratemiu si cumnatamea erau aproape de divort...Noroc ca m-am bagat eu,,,a fost o perioada care m-am certat cu fratemiu,tot din cauza la parintii mei....Si fratemiu era sa se sinucida,,din cauza la nevastasa ca a ajuns sa il urasca din cauza comportamentului care l-a avuit cu ea din cauaza parintilor mei....Acum eu m-am rugat pt ei,,,ca sa le de-a Dumnezeu liniste si incerc sa fiu pe aproape ca sa il mai incurajez pana sa treaca toate supararile...Asa cand se baga parintii,, fac ca tinerii casatoriti ajung sa se urasca...Dar voi sa nu faceti asa...Eu zic sa va mutati cat mai repede de acolo...Oamenii sunt rai si distrug vietile la proprii lor copiii
gandiredeinger
Postat pe 21 Februarie 2011 23:20

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
diferente de varsta 104 De la: adnana66 20 August 2010 00:51
un pic de ajutor 14 De la: koala 19 Noiembrie 2010 22:44
Moralitate barbateasca 166 De la: wife 27 Septembrie 2009 21:18
relatie avand la baza o minciuna- 9 De la: Dor_marunt 18 Mai 2010 19:13
In situatia de fata ce sa fac mai intai? 102 De la: ellyse83 11 Aprilie 2010 18:31
Setari Cookie-uri