Comentarii pe articolul "Animalele de companie si copiii"
Trimis de lilianaoistie la 14 Februarie 2008, ora 07:37
Si eu imi doresc pentru fetita mea un bichon mic si alb, dar ea nu are nici un anisor. Oare o fi bine?
Trimis de oana1copil la 14 Februarie 2008, ora 12:08
buna.eu am 2 fetite.oana are 9 ani iar klara 1 si jumatate.in momentul achizitionarii lui peti, bulldogul nostru francez, klara avea 8 luni.trebuie sa te gandesti foarte bine daca il cumperi ,pentru ca, un animal de casa necesita multa ingrijire,mai ales in cdt.le in care copilul este mic.salutari
Trimis de furiablonda la 14 Februarie 2008, ora 17:23
Eu am o catelusa de 8 ani,iar fetita mea are 5 ani. Foarte multe lucruri importante le-a invatat dand exemplu catelul ( sa faca la olita, cand a renuntat la suzeta,etc) si nu numai : este mai responsabila, mai afectuoasa,mai sufletista si nu se sperie de animale oricat de mari ar fi,dar este constienta ca si animalele au personalitatea lor si pot reactiona in felul lor. Eu consider mai mult decat benefic un animal in casa, oricat de mic ar fi,mai ales ca sunt si medic veterinar. Dar in primul rand eu nu as putea sta fara un animal !
Trimis de la 15 Februarie 2008, ora 09:51
buna fetelor, noi avem animale in casa,desi suntem inca mici avem, doar 4 saptamani.noi deja reactionam cand latra cateaua(o avem de 6 ani) iar motanu nu prezinta interes ptr noi.desi inca nu vedem prea bine ne place sa ne uitam la acvariu si sa vedem cum se misca ceva pe acolo(adica 3 broscutze testoase).deci..noi suntem ptr animale dar....binenteles vaccinate si deparazitate OBLIGATORIU.am un nepotel care are 3 anisori si caruia ii este foarte frica de caini si pisici, incepe sa planga numa cand le vede inclusiv cand vine pe la noi.
a da..sa nu uit noi stam la casa si in curte mai avem un caine dog de bourdeaux care pur si simplu adoraaaaa copiii.
Trimis de oana1copil la 15 Februarie 2008, ora 13:17
salut iar,
eu nu spun ca n-as fi pentru animale de companie, in special caini, dar eu nu am am avut suport nici fizic, nici moral pentru ingrijirea cainelui meu. fata cea mare s-i l-a dorit foarte mult, dar cand a vazut cata munca este, mai ales la ingrijirea puilor, s-a lasta pagubasa, astfel incat catelusa de 9 luni a ramas in ingrijirea mea exclusiva.uneori nu fac fata la amandoi, si aici ma refer la copilul mic de 1 si jumatate si la catelusa. eu incerc sa va spun ca, este ideal daca ati avea un ajutor real in ingriirea unui animal de companie.acesta trebuie scos afara de cel putin 2 ori pe zi,plimbat,dimineata la prima ora si seara.innebunesc cand ploua,sunt singura cu copilul mic,dar peti,catelusa mea trebuie scoasa afara.la asta ma refer.voi, cum faceti fata?
Trimis de furiablonda la 15 Februarie 2008, ora 21:43
Eu nu am avut probleme si nici nu am in legatura cu scosul afara. Am invatat catelusa sa se abtina pana o scot si nu plange dimineata pe la usa. Cand era fetita mea mica, de 1an, o lasam cu biberonul dimineata si sa se uite la desene, eu scoteam cainele afara si veneam repede in casa. Ea statea si se uita la desene si bea lapticul foarte linistita. Nu ma pot plange de niciuna. Fetita mea e f. cuminte chiar si acum la 5 ani si f. matura in gandire si catelusa de asemeni este f. cuminte si ascultatoare. Cred ca fetita mea a devenit mai responsabila din cauza cainelui, dar poate are si ceva genetic de este atat de intelegatoare. Cine stie...Cred ca daca privesti cainele ca pe o problema atunci chiar este. Eu o vad ca pe un membru al familiei,cu drepturi depline si m-am obisnuit ca necesitatile ei sa fie normale. A devenit rutina. Sper Oana sa te descurci pana la urma,poate te ajuta cineva?
Trimis de mihaelabandac la 08 Martie 2008, ora 13:40
buna,
Eu am avut un bichon maltez frumos foc,insa denisa in varsta acum de 7 ani,a facut o iritatie pe maini si toata lumea mi-a spus ca este alergica,fapt ce m-a determinat sa-l dau unor vecini,pentru a proteja fetita.I-a fost extraordinar de greu si a plans zi si noapte.Vazand cum sufera m-am dus si l-am cereut inapoi insa,oameni cu asa inima de piatra nu am vazut.Suferinta fetitei mele nu i-a afectat deloc si nu au vrut sa ni-l dea inapoi.Acum a trecut ceva timp,(6 LUNI)dar denisa nu-si poate lua gandul de la el.Isi doreste din suflet un catel,dar nu stiu cum sa procedez.Asi dori sa-i indeplinesc visul,dar in acelasi timp mi-e frica sa nu avem probleme de sanatate cu ea,fiind mai sensibila.Astept sfaturi.Multumesc!
Full time parents, part time bloggers Manafu nu e convins că segmentul acestaeste dezvoltat la noi, noi zicem că suntem pe drumul cel bun, că forumurile au fost...
Nu dați banii pe prostii poze gratis la... Nu știu câți dintre voi mai știți că în timpul Sărbătorilor de Iarnă Foto Union a lansat o super invitație care s-a lăsat cu...
emma
Comentarii pe articolul "Animalele de companie si copiii"
a da..sa nu uit noi stam la casa si in curte mai avem un caine dog de bourdeaux care pur si simplu adoraaaaa copiii.
eu nu spun ca n-as fi pentru animale de companie, in special caini, dar eu nu am am avut suport nici fizic, nici moral pentru ingrijirea cainelui meu. fata cea mare s-i l-a dorit foarte mult, dar cand a vazut cata munca este, mai ales la ingrijirea puilor, s-a lasta pagubasa, astfel incat catelusa de 9 luni a ramas in ingrijirea mea exclusiva.uneori nu fac fata la amandoi, si aici ma refer la copilul mic de 1 si jumatate si la catelusa. eu incerc sa va spun ca, este ideal daca ati avea un ajutor real in ingriirea unui animal de companie.acesta trebuie scos afara de cel putin 2 ori pe zi,plimbat,dimineata la prima ora si seara.innebunesc cand ploua,sunt singura cu copilul mic,dar peti,catelusa mea trebuie scoasa afara.la asta ma refer.voi, cum faceti fata?
Eu am avut un bichon maltez frumos foc,insa denisa in varsta acum de 7 ani,a facut o iritatie pe maini si toata lumea mi-a spus ca este alergica,fapt ce m-a determinat sa-l dau unor vecini,pentru a proteja fetita.I-a fost extraordinar de greu si a plans zi si noapte.Vazand cum sufera m-am dus si l-am cereut inapoi insa,oameni cu asa inima de piatra nu am vazut.Suferinta fetitei mele nu i-a afectat deloc si nu au vrut sa ni-l dea inapoi.Acum a trecut ceva timp,(6 LUNI)dar denisa nu-si poate lua gandul de la el.Isi doreste din suflet un catel,dar nu stiu cum sa procedez.Asi dori sa-i indeplinesc visul,dar in acelasi timp mi-e frica sa nu avem probleme de sanatate cu ea,fiind mai sensibila.Astept sfaturi.Multumesc!
» Afiseaza toate temele de discutii propuse de utilizatori