ghid pentru o viaţă împlinită

Stresul, prieten sau dusman?

Sarcinile de serviciu par din ce in ce mai multe si mai anevoioase, iar problemele copiilor par ca ne coplesesc. Este sentimentul pe care majoritatea dintre noi il traim zi de zi si suntem aproape incapabile sa ne rupem din acest carusel ametitor.

Advertorial

Viata moderna aduce cu sine o serii de beneficii incontestabile: confort, posibilitatea de a ne face concediul in locuri la care altadata doar visam, posibilitatea de a-i oferi copilului ce este mai bun in materie de educatie si alimentatie, o locuinta curata, calda si incapatoare si cate si mai cate. Dar toate acestea vin la pachet cu necesitatea de a performa incontinuu, din ce in ce mai bine. Pentru a ne putea pastra si extinde standardul de viata sau uneori pentru a putea mentine conditii minime decente de viata, trebuie sa fim mereu prezenti, mereu sa performam bine, mereu sa fim gata sa facem sacrificii. Iar toate aceste lucruri genereaza stres. Acel stres negativ care ne uzeaza si poate duce la declansarea unor tulburari anxioase sau depresive.

Ce este stresul?

Ca sa fim corecti, si sa dam Cezarului ce este al Cezarului, trebuie sa cunoastem toate fatetele stresului. in primul rand, stresul, ca termen cu intelesul pe care il cunoastem astazi, a aparut relativ tarziu in dezvoltarea omenirii, concomitent cu industrializarea si impunerea unui anumit tip de viata (lucru normat, ruperea legaturii cu natura, concentrarea populatiei in conglomeratii urbane). Pana atunci, stresul era un factor extern si avea mai mult de-a face cu adversitatea, greutațile sau cu o anumita forma de afecțiune.

Termenul stres ca si concept psihologic a fost dezvoltat de Hans Selye (preluat de la Walter Canon) care a dezvoltat teoria procesului GAS cunoscut si ca Sindromul general de adaptare. Acest concept itera ca atunci cand suntem supusi la un anumit factor de stres extern, mai intai reactionam:
- prin mobilizarea resurselor noastre fizice pentru a scapa de factorul stresor (faza de alarma);
- in faza a doua (de rezistenta) incercam sa facem fata stadiului de alarma incercand sa il inversam;
- a treia etapa este cea de epuizare, cand individul este supus constant stresului si nu ii poate face fata.

Rezumand, atunci cand suntem supusi pe termen scurt unui factor stresor, acesta ne poate ajuta sa ne mobilizam toate resursele si sa reactionam eficient. Specialistii vorbesc chiar despre stresul pozitiv, numit „eustres”. Este cel care ne face sa fim mai empatici, mai rapizi, mai descurcareti, iar pe termen lung este asociat cu o atitudine pozitiva asupra vietii.

Ce ne facem cand suntem stresati?

„A fi stresat” este o reactie omniprezenta astazi. Expunerea continua la provocarile traiului modern ne fac pe majoritatea dintre noi sa avem probleme legate de sanatatea psihica si cea fizica. Tulburarile anxioase sunt astazi extrem de frecvente si le afecteaza in special pe femei.

Printre cele mai cunoscute tulburari anxioase se numara: tulburarea de anxietate generalizata, accesele de panica, anxietatea sociala. Lasate netratate acestea pot evolua in alte tulburari nervoase.

Persoanele cu tulburare de anxietate generalizata prezinta anxietate excesiva sau ingrijorare timp de luni de zile și se confrunta cu mai multe simptome legate de anxietate: neliniste, oboseala, senzatia de marginalizare, iritabilitate, tensiune musculara, incapacitatea de a tine in frau ingrijorarea, probleme de somn.

Persoanele cu tulburari de panica au atacuri de panica neașteptate, recurente, care reprezinta perioade de teama intensa ce pot genera palpitații, ritm cardiac accelerat, transpiratie, tremuraturi sau senzații de sufocare precum și sentimentul de catastrofa iminenta.

Simptomele de tulburare de anxietate sociala includ dificultatea de a vorbi cu oamenii, frica de a fi judecat, teama de respingere, senzatie de rau fizic intre oameni.

Ce putem face?

in loc sa dam vina pe viata pe care o traim, poate ca ar fi mai bine sa incercam sa schimbam cate ceva la aceasta si la modul nostru de a vedea lucrurile. Identificati care sunt lucrurile cu adevarat importante in viata si concentrati-va pe acestea. incercati sa faceti mai multa miscare in aer liber, sa mancati mai sanatos, sa va intalniti mai des cu prietenii.

Dar poate cel mai important lucru este sa va reconectati la ritmurile naturale. Sa iesiti mai mult in natura, sa respectati ciclul natural noapte-zi si sa profitati de forta vindecatoare a plantelor medicinale! Exista anumite plante care au efecte extraordinare de a induce calmul, a va ajuta sa dormiti si de a reduce tensiunea psihica.

Valeriana

Valeriana este una dintre cele mai folosite plante medicinale si are efecte excelente neurosedative, neurotonice, calmante si somnifere. De la ea se foloseste in special radacina care are un complex valoros de substante nutritive. Este poate cea mai cunoscuta planta pentru calmarea sistemului nervos si de prevenire a starilor anxioase.

Lavanda

Cele mai importante beneficii ale lavandei includ capacitatea sa de a ne proteja impotriva stresului, de a imbunatați starea de spirit, de a ne ajuta sa avem un somn odihnitor si de a reduce inflamația. Uleiul de lavanda este cunoscut pentru capacitatea sa de a induce imediat o stare de calm.

Roinita

De sute de ani roinita este folosita ca un modulator al dispoziției și funcției cognitive, cu efecte anxiolitice puternice. Studiile recente au pus in evidenta efectele excelente ale acidului rosmarinic asupra imbunatatirii starii de spirit și funcției cognitive.

Sunatoare

Hipericina din sunatoare este substanta din care are efecte antidepresive si tranchilizante. Sunatoarea este un tonic nervos persistent si bland, care stimuleaza intregul sistem nervos atunci cand este luata regulat pe o perioada lunga de timp (intre 3-6 luni). Daca stresul de lunga durata a dus la epuizare nervoasa, sunatoarea va va ajuta la refacerea nivelului de energie.

Descoperiti si alte remedii eficiente pentru inlaturarea stresului: https://www.daciaplant.ro/categorii-produse/la-ce-folosesc/sistem-nervos.html

 

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Stresul, prieten sau dusman?.


Iţi place să scrii?

Daca iti place sa scrii, trimite-ne pe adresa office@garbo.ro articolele tale.
Cele mai bune dintre ele vor fi publicate.