Imperfectiunea mea perfecta

Femeile cu forme par a fi acum pe val, am aflat ca fiecare dintre noi are dreptul la celulita si vergeturi si ca sanii se lasa dupa o anumita varsta sau greutate. Am invatat ca tenul are imperfectiuni, ca trupul nostru este supus timpului, ca micile greseli ale naturii ne fac unice. Idolatrizam imperfectiunile si cu toate acestea cautam cu infrigurare metode de a le corecta. Pe masura ce media ne invata ca defectele sunt un dat al naturii, tot media ne invata cum sa scapam de ele, creand complexe. Citesc ca ar trebui sa ma simt mandra de rotunjimile mele si cateva pagini mai incolo aflu cum pot slabi 3 kile in 5 zile. Micile defecte sunt laudate, scoase in evidenta special pentru a deveni constiente de el. In aparenta suntem toleranti, in realitate punem la zid tot ce nu corespunde idealurilor. In urma cu cateva decenii, la concursurile de frumusete, aspirantele erau nevoite sa patrunda printr-un perete unde erau decupate formele perfecte. Daca nu te incadrai, nu aveai cum sa castigi. Aceasta metoda brutala a fost anulata, dar am creat alte dimensiuni menite sa ne faca sa ne simtim nedemne. 90-60-90, inaltime peste 1.70, IMC-uri cu formule complicate. Pe masura ce ne cream restrictii, avem tendinta de a le dobori tot mai rapid. De ce oare avem o rata alarmanta a obezitatii, de ce majoritatea fetitelor din clasele primare si-ar dori sa fie mai slabe, de ce anorexia, bulimia si alte tulburari de gen si-au gasit in secolul nostru mediul propice pentru a face ravagii? Nu, nu mi se impune sa fiu intr-un anumit mod. Nimeni nu imi spune ca "trebuie", dar privirile dezaprobatoare ale celor imbuibati cu imagini prefabricate te izoleaza. Si sunt o fiinta sociala si, sper eu, sociabila. Si am nevoie sa ma integrez. Nu sunt indeajuns de puternica pentru a inchide ochii, pentru a deveni imuna la mesajele din mediul meu. Chiar daca as spune ca nu ma intereseaza astfel de lucruri superficiale, nu pot sa afirm sa ca nu ma afecteaza. Si daca ma afecteaza, ma impiedica, imi fura o clipa din timpul pe care ar trebui sa il dedic nu perfectionarii fizice, ci celei spirituale. Ne afecteaza pe fiecare intr-o mai mica sau mai mare masura. Ce imi doresc? In primul rand, as dori sa nu ne mai ascundem dupa deget. In al doilea rand, as dori sa putem sa ne acceptam cu adevarat asa cum suntem. Cu o floare nu se face primavara, dar invatand sa ne acceptam, sa fim multumite, vom transmite acest lucru si celor apropiati. Frumusetea presupune eforturi, dar nu trebuie sa devina obsesie. O dieta nu trebuie sa imi afecteze viata privata sau cea profesionala. O operatie de corectare a unui defect nu ar trebui sa afecteze siguranta financiara a celor care depind de mine. Nu sunt frumoasa atunci cand sunt obsedata de acest aspect, ci atunci cand sunt fericita si impacata cu mine insami. Mi s-a intamplat mai des sa primesc complimente atunci cand eram bucuroasa, dar nemachiata sau imbracata casual, decat atunci cand incercam sa schimb ceva in infatisare, desi adevarata schimbare trebuia sa vina din interior. Ana