Vreau sa arat ca o mare invingatoare!

Ati vazut vreodata cum arata o invingatoare? Sunt cu sutele, miile si milioanele in jurul nostru. Mame, femei, sotii, fete, fetite... oameni obisnuiti, oameni frumosi care au invatat povestea lui “pot”. As vrea ca intr-o zi sa arat ca una dintre ele, sa arat ca o mare invingatoare. Faceti abstractie de infatisarea si aspectul pur fizic? Vizualizati? Patrundeti dincolo de masca celui care invinge? In ochi ii joaca sclipirea, indiferent ca umerii ii sunt drepti sau adusi, fata trista, ranjita sau vesela. In maini tine fericirea. A putut! In suflet ii dantuieste impacarea. Stie ca poate totul si ca daca nu poate acum, o sa poata mai tarziu. Maine, poimaine, peste o saptamana, intr-un colt de undeva, in felul si timpul unui cumva...

Vreau sa arat asa cum nu am aratat niciodata. Imi doresc sa castig la loteria viselor premiul cel mare al fericirii. Vreau sa visez cat pentru doi sau inca unul sa viseze cot la cot cu mine. Vreau sa-i rad destinului in nas si sa-i demonstrez ca daca el s-a incapatanat sa-mi refuze fericirea, eu ma incapatanez sa i-o fur cu orice pret. Si pot sa fac asta, fara sa ma rusinez si fara sa-mi plec ochii de falsa modestie. O sa fac acrobatii maiestre, iar daca lumea nu o sa-mi aplaude performantele, o sa multumesc pentru raspunsul din tacere.

De parca inainte nu eram tot eu, vreau sa sterg cu buretele deciziile gresite pe care le-am luat si toate iluziile in care am ratacit. Am inceput cu hainele, o sa continui cu machiajul, o sa finalizez cu gandirea pozitiva. Pacat ca marea transformare nu se limiteaza doar la atat. Experientele speciale se cer reprezentate cu eleganta si profesionalism, cu gratie si frumusete, cu insistenta si curaj. In interiorul marii mele trante cu viata si destinul se da eterna lupta cu iubirea. Mereu o caut, mereu o vreau, mereu cred ca ea e atunci cand ma insele, mereu vine prea brusc si ma ia pe nepregatite, de cele mai multe ori pleaca si nu-si pregateste discursul de la revedere. Mereu o implor sa mai ramana, mereu vars lacrimi cand nu se mai intoarce. Mereu zambesc cand apare din nou. Daca tu, ultima mea iubire, daca tu nu ai putut, nu ai vrut sau nu ai stiut sa ma faci fericita, eu pot. Eu pot si vreau si o sa stiu sa fiu fericita si fara tine.

Vreau sa plec la drum cu cea mai sincera masca pe care o am si sa am descotorosesc de cele inutile. Sufletul meu a luat-o inaintea parului si a albit inainte de vreme. Dar ii cer iubirii sa-i dea mai multa viata si un strop de roseata. O nuanta calda, naturala, intensa care nu se termina odata cu noaptea si odata cu potolirea lacrimilor. Zilei mele de maine ii tin degetele incrucisate. Viata mea este azi un meci pe teren deschis, dar poimaine o sa fie repriza castigata. Pentru ca ador primavara si toamna, ador oamenii cu bune si rele asa cum sunt ei, ador mirosul de ploaie si norii care anunta iubirea, ador furtunile care-mi tulbura dramatic existenta, urasc si inteleg despartirile, astept mai mult de la mine decat ceea ce asteapta cei din jur, pentru ca iubesc supravietuitorii demni. Pentru ca ma inchin eroilor modesti, o sa sa fiu unul din ei. O sa fiu marea mea invingatoare!