ghid pentru o viaţă împlinită

Viziunea frumosului in 2017: Cum am evoluat de la homo sapiens la homo aestheticus

Machiajul, detoxifierea, pigmentarea pielii au fost dintotdeauna si raman si astazi trenduri de ingrijire si masuri de infrumusetare.

Am venit, am vazut, am cucerit. Daca moda ar avea voce, ea ar rasuna cu trufie de Cezar. Femeia si-a definit, in general, frumusetea in functie de tendintele colective ale erei sale. Machiajul, detoxifierea, pigmentarea pielii au fost dintotdeauna si raman si astazi trenduri de ingrijire si masuri de infrumusetare care au parcurs un intreg spectru al extremelor, in functie de ideologia estetica a perioadei.

Ingreunata de mize politice si prejudecati sociale, frumusetea victoriana inflorea direct proportional cu paloarea tenului, buze strident conturate, diete bazate pe carnuri grele si irigari de colon cu shoturi de espresso. Astazi, impodobirea moderna presupune, contraintuitiv, lipsa de ornamente.

In epoca Arnold Schwarzenegger, corpurile se sculptau. Astazi, ele se maseaza. La cumpana dintre milenii, chirurgia estetica fabrica trupuri. Astazi, grija fata de insemnele timpului asupra pielii presupune metode mai degraba naturale. Sau, cel putin, e credinta in care preferam sa investim.

Detoxifierea: Cum convertesti un carnivor la salata de kale

Frumusetea interioara radiaza la exterior, predica o noua voga printre regimurile militare ale trupului.

Intr-adevar, termenul „detoxifiere” si-a facut loc in dictionarul dietelor in trend, dar principiile ei sunt respectate in aceeasi masura in care un agnostic accede la regulile stricte ale postului. Adica, de cele mai multe ori, in mod gresit. O abordare completa asupra ce este, de fapt, detoxifierea am gasit pentru tine pe republicabio.ro.

Cum scapam, asadar, de toxinele din corp? Cateva dintre metodele antice de purificare a organismului includ postul, saunele turcesti, ierburile naturiste, meditatia, odihna si miscarea.

Egiptenii se lansau in clisme regulate pentru indepartarea toxinelor din organism. Mai degraba decat sa explicam posibilitatea existentei piramidelor prin interventie extraterestra, ar trebui sa cautam vigoarea neobisnuita a constructorilor egipteni in irigarea colonului.

Cafeaua, un ingredient promovat de inteleptii vremii pentru curatarea ficatului, i-a trezit pe medicii germani ai perioadei Weimar din somnul ignorantei.

S-au gandit ca, din moment ce cafeina tureaza motorul metabolismului, clismele cu Arabica nu pot decat sa grabeasca procesul si sa lanseze digestia in viteza a cincea. O solutie ingenioasa in zorii secolului vitezei.

Acum, stiinta nu mai patroneaza asemenea fictiuni, dar medicina alternativa nu se da inapoi de la a sustine curatarea tractului gastrointestinal cu cafea sau consumul de ceai (sub cuvantul valiza „teatox”) si apa enzimatica.

Sunt practici ancorate in trecut. Romanii credeau ca isi expulzeaza toxinele din corp cu mercur, un element vedeta al tabelului lui Mendeleev. Din acest motiv, aristocratia Peninsulei Italice atinsese la un moment dat un punct critic de infectie cu argint viu.

Popularizarea dietei vegane nu a explodat cu forta de supernova, ci s-a lovit mai intai de ortodoxismul carnivorilor inveterati. Era doar sfarsitul razboaielor mondiale.

Ayurveda, medicina traditionala indiana, completata de medicina chinezeasca, au fost resuscitate mai intai din condeiul Annei Wigmore, in mare parte in contextul filozofiei holistice si reintoarcerii la natura si spiritualitate.

Inspirata de terapia holistica promovata de Bircher-Benner in sanatoriile montane ale Elvetiei, Ann Wigmore importa pe continentul american beneficiile consumului de raw food si grau.

Cum nu exista miscare fara controverse, lituaniana Wigmore, adoptata de miscarea hipiota a anilor 60, a incercat sa ridice detoxifierea la rang de panaceu, sustinand tratamente alternative de lecuire a cancerului prin perfuzii de vitamine, suplimente dietetice, Garshana (sau periajul uscat al pielii pentru intarirea sistemului imunitar), si diete bazate numai pe sucuri din frunze si ierburi.

Prin forta necesitatii, insa, o cura corecta de detoxifiere nu poate fi inlaturata complet din meniul infrumusetarii. Dimpotriva, in miezul procesului se afla aportul de substante nutritive esentiale, vitamine, minerale si proteine, un amestec care nu poate fi ignorat pentru sanatatea organismului.

Machiajul, ultra-rezistent in timp si spatiu

In Japonia, actorii de teatru Noh aplica straturi groase si fortate de machiaj. Din spatele mastii spectrale cu o paloare de faina de orez, abia recunosti trasaturile de homo sapiens. Fara a urca pe vreo scena, milioane de fete investesc intr-un arsenal de produse de make-up demn de o drama japoneza.

In urma unui raport publicat de KeysFin, piata cosmeticelor ar fi intreprins un salt urias de la 4,2 miliarde de lei in 2009 la 5,28 de miliarde de lei in 2015.

In multe parti ale lumii, retusarea a devenit norma, iar stridenta un accesoriu.

Matifierea a ramas in trend inca de la inceputul secolului 20, cand femeile, in loiala obedienta fata de influencerii vremii- starurile filmelor mute si Lolitele barbatilor puternici - isi ingropau fetele in pudra de talc si buzele in rosu de carmin.

Femeia spectrala, palida, fantomatica capata prestigiu prin simularea valorilor unei societati de clasa in picaj, insa.

In acelasi timp, trendul secolului aluneca inspre look-ul Cleopatra, care promova priviri de funingine, seducatoare, furtive si intunecate. Idealurile de origine egipteana creioneaza din nou liniile industriei cosmetice, odata cu lansarea primelor game de make-up, Max Factor si Maybelline.

Nascuta din alipirea cuvintelor Mabel, sora antreprenorului si fondatorului T.L.Williams, si Vaseline, ingredientul principal din Mascara, Maybelline pluseaza pe combinatia rimel negru-ten masliniu. Si castiga.

De acum incolo, frumusetea nu mai este o placa dicromatica alb-negru, ci trece in mozaicul nuantelor de ciocolata.

Tirania bronzului: O moda frantuzeasca

In mod ironic, designerul care a promovat imbracamintea vaporoasa cu imprimeuri minimaliste, geometrice a instituit si tirania bronzului.

Odata ce Coco Chanel debarca in Cannes, furtuna de fotografii care ii capteaza culoarea aramie a pielii, nou dobandita in timpul unei croziere in Mediterana, sufla peste pigmentul femeilor de pretutindeni binefacerile soarelui pentru organism si frumusete.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in lipsa resurselor indispensabile ca ciorapii de nailon, femeile recurg la extras de Bovril pentru a mentine masliniul pielii la standardele impuse, involuntar, de creatoarea de moda frantuzoaica.

Insa mesajul lui Coco Chanel a rasunat intotdeauna mai presus de culoarea pielii.

Prin stilul ei natural si lipsa de pretentii, artista parea sa ne spuna ca, pana la urma, femeile care dispun de capacitatea de a aduna rezerve de frumusete interioara nu imbatranesc niciodata. Timpul nu afecteaza decat trendurile, iar acestea sunt mai trecatoare decat o tusa de rimel in ploaie.

Sursa foto: shutterstock.com

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Viziunea frumosului in 2017: Cum am evoluat de la homo sapiens la homo aestheticus.


Discutii despre Viziunea frumosului in 2017: Cum am evoluat de la homo sapiens la homo aestheticus

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Garbo incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.

Iţi place să scrii?

Daca iti place sa scrii, trimite-ne pe adresa office@garbo.ro articolele tale.
Cele mai bune dintre ele vor fi publicate.