Depresia in randul copiilor

In prezent peste 3,5% din copii sufera de aceasta tulburare psihica, iar in randul adolescentilor procentul creste pana in jur de 15%.

Cum se manifesta copilul care sufera o depresie?

Este normal ca un copil, din cand in cand, sa aiba o zi proasta sau sa fie mai atonic decat de obicei, sau mai obosit, mai ales daca tocmai s-a imbolnavit sau tocmai s-a vindecat de o boala (raceala de exemplu). Insa daca manifestarile de tristete devin din ce in ce mai dese, saptamanale sau in cazuri foarte grave zilnice, atunci cu siguranta vorbim de depresie. Depresia asociaza si alte tulburari psihice, precum anxietatea, fobia sociala etc.

Copilul mai mic este mai greu de banuit decat adolescentul ca sufera de depresie, pentru ca inca nu a invatat sa isi exprime mai bine ceea ce simte si in cautarea sa de a se simti mai bine poate deveni rautacios, obraznic, irascibil sau chiar violent sau invidios cu cei din jur. Activitatile care altadata ii produceau placere acum devin neinteresante, aceste aspecte fiind valabile si in cazul adolescentului.

De asemenea copilul cu depresie manifesta tulburari de somn, fie insomnie, fie somnolenta, tulburari de apetit spre ambele extreme, isi doreste neaparat sa fie altfel decat restul, se imbraca diferit, randamentul scolar scade considerabil, are multe absente si pleaca din ce in ce mai des de acasa sau chiar tinde sa fuga de acasa. Adolescentul va tinde spre un comportament rebel, va incepe sa consume alcool si droguri pentru a se putea izola cumva de lumea reala care nu-i mai place, in care nu se mai simte bine. Adesea acestia comit delicte.

Acestia mai pot prezenta o stare letargica, lipsita de chef, nu ar face nimic, sau sunt irascibili, au dificultati de concentrare, sentiment puternic de vina, se autoinvinovatesc. Uneori pot avea dureri de cap, dese chiar, o postura inadecavata, de introvertie, cocosata, dureri de stomac, contractii musculare spasmatice.

Care sunt cauzele depresiei la copii?

Cauzele depresiei copiilor si adolescentilor nu au putut fi evaluate cu certitudine, insa s-a observat implicarea majora a factorilor de mediu si mai putin a celor genetici. Initial se credea ca este vorba despre o transmitere genetica pentru ca acei copii cu parinti depresivi sufereau si ei de depresie, ca mai apoi studii psihologice sa evidentieze ca era vorba despre un comportament copiat de la parinti, acestia fiind cel mai important model pentru copii.