Eu te-am vrut. Dar n-ai stiut sa ma apreciezi cand m-ai avut. Eu te-am nascut si te-am crescut, dar El, cel cu iubirea, te-a ucis imediat dupa aceea. Ma pregatesc acum sa vin din nou. Sunt pregatit sa-mi iau revansa. Tu pregateste-te sa te cutremuri iar. Iti promit iubire in scurt timp.

Buna, tie, care te uiti cu ochi straini la mine prin cioburi de oglinda si vezi chipul celui care ai fost si ochii celui pe care l-ai iubit. Imi esti cumva familiar. Parca te cunosc bine. Te cunosc de pe vremea cand unul langa altul, unul prin altul faceam minuni, desenam frumuseti, nasteam zambete, faceam dragoste pe unde apucam, lasam flacari pe unde ajungeam, aruncam scantei in locurile care ne scapau si imprejmuiau cu promisiuni de eternitate vorbele in care credeam.

Te stiu de pe vremea cand te uitai la stele si eu ma inaltam ca tu sa poti ajunge la ele. Eu iti sprijineam bolta. Buna din nou. Buna tie, care stai si te zgaiesti acum la mine! Esti transparent si fara viata. Ce s-a intamplat cu tine? Dar ce ai putut tu sa faci din mine? Unde ti-ai lasat sufletul si de ce nu ai avut grija de el? De ce nu ai avut grija de mine? Ti-am cerut doar ca de data asta sa nu ma ranesti si sa nu ma abandonezi in deznadejde. Sa nu lasi iubirea sa ma calce in picioare si sa ma loveasca de pereti. Ea vine si pleaca. Cu mine ar fi trebuit sa convietuiesti o eternitate. Eu nu am 9 vieti, ci doar una care nu mai vine si nu se mai termina. Stiu ca ma auzi, nu te face ca ma ignori. Auzul ti-a ramas intact.

Eu sunt tot eu. Cel pe care nu il mai suporti, cel pe care l-ai renegat si l-ai condamnat la tristete si cenusa. E frig. E intuneric. Sunt doar patru pereti. Sunt mic acum si nu ma bagi in seama. Lasa-ma sa respir, da-mi putin aer. Vreau spatiu. M-ai sufocat si m-ai redus la tacere. Promit ca niciodata nu o sa mai imi pun aripi. O sa-mi vad de lungul nasului. Nu stiu unde sunt si ce caut aici, dar te rog intoarce-ma cu fata spre tine.

Imi e rece. Nici acum nu ai invatat cum sa ma aperi de amintiri si le lasi hulpave sa-ti fure din sclipiri. M-ai lasat gol si nespuiat si nimic nu ma poate imbraca. Trec anotimpuri calde prin mine si niciunul nu ma incalzeste. Bate cate o rafala de lumina si speranta dar nu sta mai mult de cinci minute. Vad cate un chip frumos, dar nu imi ia mai mult de 10 minute ca sa il confund cu altul. Ma acuza oamenii de tristete si ma doare, ah cat ma doare, ca ei pot fi fericiti si ca nu inteleg nefericirea.

Eu te-am vrut. Dar n-ai stiui sa ma apreciezi cand m-ai avut. Eu te-am nascut si te-am crescut, dar El, cel cu iubirea, te-a ucis imediat dupa aceea. Ma pregatesc acum sa vin din nou. Sunt pregatit sa-mi iau revansa. Tu pregateste-te sa te cutremuri iar. Iti promit iubire in scurt timp. Sufletul tau s-a pregatit temeinic de data asta. Ti-o spune tocmai el si ai face bine sa il crezi. Dar sa nu-i gresesti. E ultima oara cand te mai iarta.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri