Cea mai grea intrebare. La ce salariu va asteptati.

Amandoi stim cum e, amandoi am fost acolo... Am avut un interviu bun, se vede clar ca intervievatorul ne place, am reusit sa demonstram ca avem potential si ca putem aducem rezultate. Suntem gata sa incheiem interviul cand intrebarea loveste fara mila ”Si.... la ce salariu va asteptati?”. 

Din punctul de vedere al majoritatii clientilor mei, ca de altfel al majoritatii celor care isi cauta un loc de munca, aceasta este cea mai nesuferita intrebare pe care o poti avea intr-un interviu. Imi aduc aminte de replica unui prieten care relata o situatie similara: “Daca vroia sa ma blocheze, nu putea gasi o intrebare mai buna”. Si totusi de ce oare reactionam asa? De ce este intrebarea despre salariu considerata una incuietoare?

Parerile sunt impartite:

- Unii spun “pentru ca nu stiu ce vrea angajatorul si ce cauta cu aceasta intrebare”
- altii “pentru ca imi este frica ca nu cumva sa ma pacaleasca si sa ma angajeze intradevar pe un salariu mai mic decat intentionau intial sa plateasca, daca cifra pe care o mentionez le va permite”
- sau exista si categoria “imi este frica sa nu fiu respins daca spun o cifra prea mare”

Care este raspunsul corect? Ca intdeauna... DEPINDE. Depinde de cine are mai multa putere in interviu. Putere? Ce fel de putere? Putere de negociere. Interviul sa nu uitam, nu este nimic altceva decat un targ. Un targ in care angajtorul cumpara potentialul de munca si de obtinere a rezultatelor pe care candidatul le demonstreaza iar candidatul cumpara un loc de munca intr-o companie stabila, cu un mediu de lucru placut.

Asadar sa revenim la intrebarea “cine are mai multa putere”? De obicei angajatorul are mai multa putere. Asta-i viata.... ne place sau nu, aceasta este apa in care innotam. Daca stim si acceptam aceasta realitate devenim mult mai pregatiti mental sa acceptam faptul ca pentru noi este important sa trecem de faza de interviu si sa ajungem in faza ofertei de angajare. In situatia data nu este atat de important ce cifra dam, cat este ca ea sa fie suficient de flexibila si aproape de nivelul job-ului respectiv pe piata.

Usor de spus, mai greu de facut! Un lucru care trebuie retinut este ca inainte de a intra in orice discutie sau negociere trebuie sa stiu care este nivelul acceptabil pentru mine. Trebuie evaluati toti factorii nu numai salariul. Ma refer la mediul de lucru, posibilitatea de a invat lucruri noi, oportunitatile de promovare si chiar beneficii precum telefon sau masina. Totul trebuie luat “la pachet”. Poate un salariu mai mic este ok, daca vine insotit de alte beneficii. Oricum, trebuie sa stii pentru tine care este salariul minim sub care nu vei cobori niciodata si care este salariul pe care ti-l doresti in general. Aceasta este “marja ta de acceptare”.